Telul autorilor acestei carti este acela de a oferi oamenilor de azi o cale spirituala care se legitimeaza printr‑o lunga traditie, urcand pana la Parintii desertului din secolul al IV‑lea, dar care sa le fie prezentata intr‑un limbaj reinnoit, cel al secolului nostru.

Nu poti decat sa ramai uimit constatand cat de actuala ramane aceasta traditie veche. Ea ne initiaza intr‑o viata spirituala al carei resort nu este nici sensibilitatea prada elanurilor ei obscure, nici inteligenta sau vointa, limitate la singurele judecati ale ratiunii, ci inima, in sensul pe care Biblia il da acestui cuvant, adica insusi centrul omului, inseparabil spiritual si corporal, care angajeaza omul in totalitatea sa.

Calea trasata de Parinti nu este totusi o cale usoara. Ea nu consta in a realiza, fara osteneala sau durere, visele imaginatiei noastre si aspiratiile noastre mistice. Ea este cautare de Dumnezeu, si nu cautare de "experiente spirituale", cu atat mai putin cautarea unei euforii binefacatoare care sa permita omului sa se simta bine "in pielea lui" asa cum se obisnuieste sa se spuna.

O asemenea cautare ar risca mult sa nu fie altceva decat ceea ce Parintii numeau "iluzie spirituala". Dupa cum spunea, in intelepciunea sa, sfantul Bernard de Nursia, citand Scriptura: "sunt cai care par a fi drepte in ochii oamenilor, dar care duc in strafundul iadului". Cu siguranta ca diferitele mijloace de relaxare spirituala si corporala pot fi, de multe ori, pentru oamenii supusi in mod obisnuit stresului existentei actuale, metode prealabile utile vietii spirituale si rugaciunii. Dar important este sa situam fiecare lucru in ordinea lui, "fara separatie, dar fara confuzie". Experienta lui Dumnezeu este de un alt ordin si ea presupune aceasta lupta spirituala "mai abrupta decat razboiul vazut" despre care ne vorbesc Filotei Sinaitul si toti Parintii traditiei isihaste. Abia atunci omul va putea, asa cum propun ei, sa "simta, in chip sensibil, in inima lui, focul mai mult decat ceresc".

Pe langa meritele ei proprii cartea lui Alphonse si Rachel Goettmann il are si pe acela de a ne deschide asemenea orizonturi si de a ne invita astfel sa mergem mai departe...

Arhimandrit Placide Deseille,

superior al manastirii Sfantul Antonie cel Mare

 Cuprins

Prefata 7

Introducere       9

I.  CARE DRUM PENTRU OM ?       13

In disperare pe o margine de stanca      15

Adevarata dimensiune a  omului            36

O cale privilegiata:  meditatia     59

II.  PE CALEA SPRE CALE:  CUM SA MEDITAM  67

Postura  meditativa       69

Spre simtirea Divinului   90

Meditarea in suflul lui  Dumnezeu           95

A se lasa          102

A se darui         105

A se abandona 107

A renaste          109

Abordarea rugaciunii inimii        118

In Christos Isus 127

Trairea in Treimea Divina          134

Maria, arhetipul meditatiei         140

III.  ADEVARATA BUCURIE            145

Asceza: reper pe Cale   147

Daca nu am dragoste, nu sunt nimic       165

Voi sunteti Lumina Lumii           169

ANEXE

Cateva exercitii pentru a facilita respiratia corecta          176

Rezumat al intrarii in postura  fundamentala        180

Pentru a merge mai departe...  182

Lista autorilor citati       183