In prezent, magia este un cuvant care, dincolo de bagatelizarea lui prin asocierea cu unele practici subculturale, continua sa induca o stare de suspiciune sau de curiozitate, caci, un lucru e sigur, "magia" a fost intotdeauna la moda. Insa, mergand in urma cu cinci sute de ani, Agrippa ne invata ca magia este o "stiinta" sau mai degraba un triumf al omului pregatit sa cerceteze, sa cunoasca si sa stapaneasca secretele mereu insondabile ale lumii in care traim.

Agrippa avea o vasta cultura enciclopedica si era un mare cunoscator atat al autorilor din antichitate, pe care ii citise in original, cat si al tuturor celor care, de-a lungul secolelor, s-au facut remarcati prin scrierile lor, pana in timpurile Renasterii contemporane cu el. Contaminat si fascinat de ideile cuprinse in textele hermetice, el a continuat sa creada in maretia omului care, prin gandirea sa, este "Dumnezeu muritor".

De Occulta Philosophia reprezinta o insemnata contributie la reflectia filosofica din Renastere asupra magiei si a relatiei acesteia cu religia. Agrippa se situeaza in continuitatea magiei "naturale" a lui Ficino si Pico, insa largeste ideile pe care le-a gasit in vastele sale surse pentru a elabora o conceptie despre ocult mult mai cuprinzatoare. Este motivul pentru care opera sa a ajuns sa fie unanim recunoscuta drept cea mai importanta realizare din istoria ocultismului occidental.

*

"De Occulta Philosophia, in fapt, nu trateaza decat despre religie, despre Dumnezeu si despre numele si atributele lui, despre demoni si despre ingeri, despre inteligente si despre genii, despre jertfe, despre om si despre slabiciunile lui. Urmarind lucrarile tuturor teologilor, filosofilor si cabalistilor, Agrippa nu spune nimic sau nu ne invata altceva decat acele lucruri pe care le‑a extras, dupa cum el insusi o spune, din carti tiparite, citite si bucurandu‑se de o inalta pretuire, ca cele scrise de Platon, Porphyrios, Proclos, Calcidius, Synesius, Ammonius, Psellos, Albert cel Mare, Roger Bacon, Guillaume de Paris, Galatin, Ioan Pico, Reuchlin, Riccius, precum si de altii, adica din carti ce ar putea fi banuite de magie numai de aceia care se sperie ori de cate ori intalnesc un lucru ce nu le este cunoscut si care ii inspaimanta".

 (G. Naude) 

Cuprins

Nota traducatorului            5

Avertisment         7

Apologia lui H. C. Agrippa            12

I. Planul intregii Lucrari            27

II. Ce se intelege prin Magie. Care sunt partile ei si cum trebuie sa fie acela care isi face din ea o indeletnicire?            28

III. Despre cele patru Elemente, despre calitatile lor, despre alcatuirea si amestecurile acestora.            32

IV. Trei moduri diferite de apreciere a Elementelor            34

V. Despre naturile minunate ale Focului si Pamantului            35

VI. Despre naturile minunate ale Apei, Aerului si Vanturilor            39

VII.Despre Genurile Alcatuirilor, despre raporturile pe care acestea le au cu Elementele, si despre raporturile pe care Elementele le au cu Sufletul, Simturile si Deprinderile.            46

VIII. Despre modul in care Elementele se regases in Ceruri, in Stele, in Spirite, in Ingeri si in Dumnezeu insusi.   48

IX. Despre modul in care Insusirile Lucrurilor Firesti nasc Elementele            51

X. Despre Virtutile Oculte ale lucrurilor            53

XI. Modul in care Virtutile Oculte sunt Induse in speciile lucrurilor, prin Eide, prin intermediul Sufletului lumii si prin razele Stelelor, si despre lucrurile in care virtutea oculta este mai pregnanta.            55

XII. Modul in care virtutile de acelasi fel ii influenteaza pe Diferitii Indivizi            57

XIII. De unde vin virtutile oculte ale lucrurilor            58

XIV. Ce este Spiritul Lumii si care este legatura lui cu virtutile oculte? 64

XV. Cum trebuie cercetata si apoi facuta dovada virtutilor aflate in lucruri pe calea Asemanarii            67

XVI. Despre modul in care Infaptuirile diferitelor virtuti trec dintr-un lucru in altul si cum se transmit ele reciproc            69

XVII. Cum pot fi cunoscute si experimentate virtutile lucrurilor prin Prietenia sau prin Dusmania dintre ele            71

XVIII. Despre pornirile spre Neprietenie            74

XIX. Despre cum se pot cunoaste si experimenta insusirile unui lucru anume prin bunatatea Individului            77

XX. Despre insusirile firesti ce se manifesta in toata Substanta unui individ si care, in altii, se manifesta doar in anumite Parti sau membre            78

XXI. Despre insusirile pe care toate cele ce sunt le au in timpul Vietii si despre cele care le raman dupa Moarte            79

XXII. In ce fel Lucrurile aflate mai Prejos sunt supuse celor aflate mai Presus si ceresti si despre felul in care Corpul omenesc, Indeletnicirile si Moravurile oamenilor sunt dictate de Stele si de Semne            82

XXIII. Cum putem cunoaste care dintre lucrurile din natura sunt in legatura cu Stelele si care sunt supuse Soarelui            85

XXIV. Despre lucrurile ce sunt dependente de Luna     88

XXV. Despre lucrurile aflate sub influenta lui Saturn  90

XXVI. Despre cele aflate sub influenta lui Jupiter  92

XXVII Despre toate cate se afla sub obladuirea lui Marte   93

XXVIII. Despre cele care depind de Venus   94

XXIX. Despre cele care il urmeaza pe Mercur            95

XXX. Lumea Sublunura, cu toate cele continute in ea, este impartita intre Planete            96

XXXI. Cum sunt impartite intre Planete Provinciile si Regatele            97

XXXII. Despre cele influentate de Semnele zodiacale si de Stelele fixe; despre reprezentarile lor si despre asemanarile dintre ele            98

XXXIII. Despre Pecetile si Caracterele ce se regasesc in Lucrurile din natura   101

XXXIV. Cum pot fi Atrase influentele si potentele corpurilor Ceresti prin Lucruri firesti            104

XXXV. Despre Amestecurile dintre Lucrurile Firesti si despre Folosinta lor            105

XXXVI. Despre Unitatea Lucrurilor din amestecuri, despre cum anume isi primesc ele Forma si despre sensurile Vietii    106

XXXVII. Cum putem sa atragem din inalt, prin anumite Preparative naturale si artificiale, unele Binefaceri Ceresti si Vitale            108

XXXVIII. Cum putem primi din inalt Daruri, nu doar Ceresti sau Vitale, ci si unele haruri Intelectuale si Divine   111

XXXIX. Despre Materiile acestei lumi care sunt bune pentru atragerea Divinitatilor ce conduc lumea, precum si pe slujbasii lor, Daimonii            113

XL. Despre modurile in care cineva poate "Lega", de ce fel sunt aceste legari si cum se fac ele  115

XLI. Despre Otravuri si despre virtutile lor        116

XLII. Despre uimitoarele Puteri ale unor Otravuri            117

XLIII. Despre Fumigatii, despre cum actioneaza ele si despre puterea lor            122

XLIV. Compozitii ale unor Fumigatii in functie de Planete 124

XLV. Despre Licori, Unguente, Filtre si despre virtutile lor            126

XLVI. Despre modurile de a lega, sau despre Legari, si despre lucrurile ce se poarta Atarnate            129

XLVII. Despre Inele si despre cum trebuie facute ele        131

XLVIII. Despre virtutile Locurilor si carei Stele ii corespunde fiecare loc            132

XLIX. Despre Lumina si despre Culori, despre Faclii si despre Lampi; despre cum sunt repartizate Culorile in Stele, in Domiciliile acestora si in Elemente            135

L. Despre Deochi si despre cum se deoache            138

LI. Despre unele Ritualuri cu Urmari miraculoase            140

LII. Despre Fete, despre Gesturi, despre Complexitatea corpului si Infatisarea sa, ce determina ele, care sun bazele Fizionomiei, ale Metoposcopiei, ale Chiromantiei si ale celor facute pentru arta Divinatiei            143

LIII. Despre Divinatii si despre Auguri  146

LIV. Despre diferite Animale, despre Alte lucruri si despre semnificatia lor in Auguri            149

LV. In ce fel se adeveresc Auspiciile prin straluminarea Simturilor firesti, si despre regulile dupa care pot fi incercate acestea 158

LVI. Despre Preziceri prin Fulgere si Trasnete si despre cum trebuie interpretate previziunile si fenomenele Suprafiresti            164

LVII. Despre Geomantie, despre Hidromantie, despre Aeromantie si despre Piromantie, adica despre cele patru moduri de a ghici prin cele patru Elemente            167

LVIII. Despre cum pot fi Reinviati mortii, despre Somnul in-delungat si despre Ajunare sau despre cum se poate trai fara a manca            169

LIX. Despre Divinatia ce se face prin Vise            174

LX. Despre Manie, despre Profetiile ce se fac in stare de Veghe; despre Puterea Umorii melancolice prin care, uneori, daimonii pot fi trimisi in trupurile oamenilor            176

LXI. Despre Alcatuirea Omului, despre Simturile exterioare si interioare si despre Inteligenta; despre cele trei feluri de Pofte ale sufletului, despre Pasiuni si despre Vointa  180

LXII. Despre Pasiunile din Suflet, despre originea lor, despre deosebirile dintre ele si despre felurile lor        185

LXIII. In ce fel Pasiunile din Suflet modifica Trupul insusi, schimband intamplarile din trup si tulburand inteligenta            186

LXIV. In ce fel Pasiunile din suflet produc schimbari in trup prin Asemanare si prin Imitare; despre Transformarea si despre Transportul Oamenilor; despre Puterile virtutii Inchipuirii, nu numai asupra trupului, ci si asupra sufletului            188

LXV. In ce fel Pasiunile din Suflet actioneaza in afara sinelui asupra unui Alt trup      191

LXVI. Ca ajutorul Corpurilor Ceresti ajuta mult Pasiunile din Suflet, iar Taria sufleteasca este foarte necesara in orice Lucrare            194

LXVII. In ce fel Inteligenta Omeneasca poate sa se alature Spiritelor si Inteligentelor ceresti, pentru ca impreuna sa Intipareasca unele Virtuti in cele aflate mai prejos   195

LXVIII. In ce fel inteligenta noastra poate Schimba cele aflate mai prejos si sa le Lege de ceea ce ea doreste            197

LXIX. Despre Vorbire si despre Virtutile Cuvintelor            198

LXX. Despre Virtutile Numelor proprii  199

LXXI. Despre Vorbirea in public, despre Poeme si despre Descantece, despre virtutile si ingradirile acestora            201

LXXII. Despre minunata Putere a Descantecelor            203

LXXIII Despre puterea Scriiturii, a Blestemelor si a Inscriptionarilor ce trebuie facute   205

LXXIV. Despre valoarea numerica, corespondentele si transpunerea Literelor sau Semnelor ceresti in diferite limbi, cu un Tabel explicativ            206

ANEXE            211

      Note suplimentare            213

      Bestiarum magicum            239

      Herbarum magicum            255

      Lapidarium magicum            267

      Indice tematic si de termeni 273

      Indice de nume proprii            299

      Bibliografie            313