Blogul Editurii Herald

Evident, pentru unii oameni pozitivitatea este mai naturala decat pentru altii. Oamenii de stiinta credeau candva ca fericirea este aproape in intregime ereditara (dictata de un „punct fix” determinat genetic). Din fericire, de atunci ei au descoperit ca, de fapt, avem mult mai mult control asupra propriei noastre bunastari emotionale decat se crezuse anterior. Desi fiecare are un nivel de referinta al fericirii in jurul caruia fluctueaza zilnic, cu un efort concertat poate ridica in permanenta acel nivel, incat chiar si atunci cand urca si coboara, o face la un nivel mai inalt.

Tehnologia noastra a ajuns atat de puternica, incat – nu doar constient, dar si necugetat – devenim un pericol pentru noi insine. Stiinta si tehnologia au salvat miliarde de vieti, au imbunatatit conditia multor altora, au unificat cu incetul planeta intr-o maniera anastomotica, dar, in acelasi timp, au schimbat lumea intr-o asemenea masura incat multi oameni nu se mai simt acasa in ea. Am creat un spectru intreg de noi demoni: greu de vazut, greu de inteles, probleme care nu pot fi lesne rezolvate – cu siguranta nu fara a-i infrunta pe cei aflati deja la putere.

Societatea evolueaza odata cu stiinta, iar aceasta evolutie este predictibila. Astfel, multe dintre previziunile facute de Carl Sagan se implinesc in prezent. Preocuparea pentru schimbarile climatice, progresul tehnologic si cercetarea spatiala au avansat cu mult masurile pentru reducerea impactului ecologic al incalzirii globale asupra Pamantului.

Intr-un interviu amplu despre opera lui Carl Sagan si importanta popularizarii stiintei pentru imbunatatirea nivelului de trai, a sanatatii, a economiei, Toma Patrascu (Fondator si Director Bucharest Science Festival, presedinte ASUR - Asociatia Secular-Umanista din Romania) si Sorin Lucaci (PR Herald) au discutat despre efectele reale ale explorarii spatiale asupra mediului.

Fiecare cultura are un mit despre lumea anterioara creatiei si despre creatia lumii, de multe ori prin unirea sexuala a zeilor sau prin incubatia unui ou cosmic. In general, se presupune, intr-un mod naiv, ca universul urmareste precedentul uman sau animal. Aceste mituri sunt o marturie a cutezantei omenesti. Diferenta principala dintre ele si mitul nostru modern stiintific al Big Bang-ului este aceea ca stiinta se autoexamineaza si ca putem efectua experimente si observatii pentru testarea ideilor noastre. Dar toate aceste alte relatari ale creatiei sunt demne de adancul nostru respect.

Santideva a trait in prima parte a secolului al VIII-lea e.n. si se pare ca a fost calugar in faimoasa universitate de la Nalanda. Este in general considerat drept un autor Madhyamika, desi acest lucru nu este definitoriu pentru lucrarile sale. 

Prin exemple concrete si pline de impact, Santideva prezinta aspectele fundamentale ale doctrinei budiste, dar si Legamantul de Bodhisattva, promisiunea fiintelor eroice de a depune toate eforturile pentru a atinge Nirvaṇa, dar de a amana intrarea deplina in aceasta conditie pana cand orice alta creatura simtitoare nu va atinge si ea Iluminarea.