Blogul Editurii Herald

Traim repede. Ne grabim sa mancam, sa ajungem la birou, sa iubim, sa ne culcam copiii, sa ne realizam sarcinile zilnice. Ne grabim sa fim si sfarsim prin a fi extenuati. Nu stiu daca furnicile sunt constiente de bobul pe care-l cara in spate. Nu stiu daca ele sunt constiente de misiunea lor. In aceste zile nu mai sunt sigur nici de noi oamenii, ca suntem atenti si constienti la ceea ce facem si mai ales CUM facem. Observ cum ne transformam in robotei mai rapid decat robotii care vor sa devina oameni.

Ce fel de rol are jocul in dezvoltarea copilului? Care sunt ingredientele  cheie de care au nevoie copiii nostri pentru a creste frumos si a-si implini potentialul? Cum putem influenta fericirea si starea de bine in familie? Am stat de vorba cu trei specialiste in parentaj si iata ce recomandari ne-au dat pentru un plus de armonie si echilibru in cresterea copiilor.

Yi Jing/Cartea Prefacerilor a inspirat aproape tot ce s-a gindit esential in cultura chineza in ultimele trei milenii. A scapat de autodafeul din 213 i. H. si s-a impus ca deplina reprezentare a relatiei Tian/Di/Ren, Cer/Pamint/Om, fundament al gindirii chineze. Yi Jing a patruns in cultura europeana la sfirsitul secolului al XIX-lea, cand au aparut traduceri in limbile engleza si franceza. Una din traducerile de referinta a Cartii prefacerilor este cea realizata de Richard Wilhelm, care a lucrat zece ani la traducerea in limba germana, aparuta la Berlin, in 1924. Editia lui Richard Wilhelm este cea folosita de Walter Fotescu, cel care a realizat traducerea in limba romana: Yi Jing/Cartea Prefacerilor, cuvant inainte, introducere, note si comentarii: Richard Wilhelm, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Princeps”, editia a 3-a, 2015, 400 p.  

Cartea Le fraicheur de l'instant. Le fin d'un reve d'individualite/ Prospetimea clipei. Sfarsitul unui vis de individualitate, semnata simplu Betty, este o tulburatoare marturie de viata.

Intr-o lume in care este o inflatie de incercari de a defini, de a explica iluminarea, Betty a trait propria iluminare pe care a transpus-o intr-o scriere de o stranie simplitate, cu un netagaduit indemn de a sonda, de a privi inlauntrul nostru. Betty Quirion si-a astenut pe hartie gandurile fara vreo intentie teoretica, descriind ceea ce a trait incepand cu primavara lui 2008...

Filosofii din vechea Elada identificau limbajul ratiunii cu limba greaca. Aristotel elabora o lista de zece categorii pe baza categoriilor gramaticale ale limbii grecesti; pentru filosofii greci gandirea, discursul era logos; vorbitorii altor limbi erau barbaroi. Nimeni nu neaga faptul ca limba greaca este o limba filosofica prin excelenta, o limba in care s-au exprimat stralucit logos-ul si mythos-ul, imaginile, conceptele, teoriile, simbolurile, categoriile si alegoriile.

In timp s-a conturat ideea ca daca limba greaca este cea care numeste Fiinta, raporturile omului cu Dumnezeu au fost inscrise in ebraica, o limba care cel putin la inceputuri nu a fost una a formalizarii sau abstractizarii; mai putin a corpului filosofic sau stiintific, ebraica era mai curand o limba a revelatiei si a profetiei, era mai aproape de povestire si metafora, decat de notiuni si categorii, bogata in termeni concreti, saraca in abstractii.