Freud, viata si psihanaliza - Blogul Editurii Herald - Editura Herald

Cum comand cărţi

1Va logati sau creati un cont nou.
2Adaugati un produs in cos si finalizati comanda.
3Beneficiati de transport gratuit pentru comenzi mai mari de 100 RON.

Pentru orice nelamuriri va stam la dispozitie la contact [ @ ] edituraherald.ro. Va multumim!

 

 

Program Showroom

Lu-Vi 9:00 - 17:30

Telefoane

0771-664-320, 021-3194060, 021-3194061

CREARE CONT

Nume complet

*

E-mail

*

Confirmare E-mail

*

Parola

*

Confirmare parola

*

Antispam ( 5 + 3 =)

*

Ati uitat parola?

*

Blogul Editurii Herald

Descopera cartile care te transforma!

  • Acasă
    Acasă This is where you can find all the blog posts throughout the site.
  • Categorii
    Categorii Displays a list of categories from this blog.
  • Etichete
    Etichete Displays a list of tags that have been used in the blog.
  • Bloggeri
    Bloggeri Search for your favorite blogger from this site.
  • Echipe de Blog
    Echipe de Blog Find your favorite team blogs here.
  • Autentificare
    Autentificare Login form
09
Aug

Freud, viata si psihanaliza

Postat : în categoria: Uncategorized
  • Font size: Larger Smaller
  • Imprimați

A spune simplu: Sigmund Freud este creatorul psihanalizei, nu este o banalitate, caci dincolo de laconismul afirmatiei, rareori se intampla ca un destin sa fie atat de strans legat de o opera, amandoua consacrate apararii si ilustrarii unei noi discipline, si anume a psihanalizei.

 

Astazi, in Romania, opera lui Freud este tradusa, notabil fiind interesul Editurii Trei pentru cunoasterea marii literaturi psihologice a secolului al XX-lea si ma refer explicit la traducerile din Sigmund Freud si C.G. Jung. Au aparut si biografii consacrate vietii parintelui psihanalizei, dar si studii despre opera sa; de curand a aparut un volum despre impletirea vietii lui Freud cu psihanaliza: Viata mea si psihanaliza. Despre istoria miscarii psihanalitice, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Autobiografia”, traducere si ingrijire editie Gabriel Avram, 2016, 208 p.

b2ap3_thumbnail_Sigmund.jpg


Dupa studiile de medicina, Freud a lucrat in mai multe laboratoare ale unor fosti profesori, dar era intr-o permanenta cautare careia nici clinicile vieneze, nici cea pariziana a lui Charcot nu-i aduceau raspunsurile asteptate si deschiderea unor noi orizonturi in tratarea bolilor psihice. L-a intalnit pe doctorul Joseph Breuer in ale carui cercetari intrezarea pasii care trebuia facuti in intelegerea si tratarea nevrozelor, a isteriei; Freud a recunoscut totdeauna in Joseph Breuer protofondatorul demersului psihanalitic. Este celebru cazul Annei O. (Bertha Pappenheim), care se imbolnavise in vreme ce avea grija de tatal ei, tabloul ei clinic prezentand un amestec de paralizii si contracturi, inhibitii si confuzii mentale, stari din care iesea doar prin hipnoza profunda in care relata evenimente care au impresionat-o puternic. Cu onestitate, Freud recunoaste ca in acea etapa a cercetarilor asupra isteriei, contributia era a lui Joseph Breuer, in vreme ce contributia sa accentua

 

„rolul si semnificatia vietii afective, importanta de a distinge intre actele psihice inconstiente si cele constiente (sau, mai degraba, capabile de constientizare); ea introduce un factor dinamic, explicand aparitia simptomului prin acumularea de emotii”.

 

 

Metoda folosita de Freud si Breuer era catharsisul, dupa care, o data cu retragerea lui Breuer, Freud a trecut la psihanaliza, la studiul aprofundat al nevrozelor vazute ca „disfunctionalitati ale vietii sexuale, iar ceea ce intelegem astazi prin nevrozele actuale nu reprezinta decat expresia toxica directa a acestor disfunctionalitati, iar psihonevrozele sunt expresia psihica a acestor tulburari”. Pagini interesante dedica Freud teoriei refularii, complexului lui Oedip, interpretarii viselor:

 

„Visul reprezinta implinirea (deghizata) a unei dorinte (refulate). Visul este la fel de neimaginabil ca si simptomul, in virtutea unei geneze asemanatoare, si necesita de asemenea interpretarea psihanalistului”.


Era firesc ca noua metoda sa atraga adepti, printre ei Otto Rank, S. Ferenczi, C.G. Jung sau Alfred Adler, cei care aveau sa se grupeze in Asociatia Psihanalitica Internationala, aveau sa creeze publicatii pentru raspandirea ideilor psihanalitice, mai ales ca anatema oficiala se intensifica, iar numarul detractorilor crestea. Este cunoscuta ruptura dintre Freud si Jung, iar Freud este taios fata de fostul discipol: „Ca prim presedinte al Asociatiei, am fost de acord cu alegerea lui Carl Gustav Jung, alegere care s-a dovedit mai tarziu prost inspirata”. Amintind miscarile dizidente ale lui Alfred Adler si Carl Gustav Jung, din anii 1911 si 1913, Freud noteaza:

 

„Astazi, la zece ani dupa despartire, nu pot decat sa constat faptul ca cele doua tentative au trecut pe langa psihanaliza fara a-i provoca daune”.

 

b2ap3_thumbnail_Salptrire.jpg

 

Sigur, Freud nu neaga contributiile lui Jung, chiar recunoaste maiestria cu care Jung afirma la inceputurile psihanalizei ca nevroza nu are un continut particular si exclusiv, nevroticii adancindu-se in boala din cauza acelorasi lucruri care sunt depasite cu succes de oamenii normali, Freud neuitand sa adauge cu usoara malitiozitate ca psihologia abisala, ilustrata de Jung, era „psihologia vietii psihice normale”.


Conform definitiei cele mai complete, psihanaliza desemneaza trei elemente: un procedeu de investigare a proceselor psihice determinate, procesele inconstiente; o metoda terapeutica aplicata „nevrozelor” si o serie de conceptii psihologice care in timp pot revendica calitatea de stiinta. Freud a procedat la elaborarea metapsihologiei, instrument teoretic al „psihologiei profunzimilor”. Metapsihologia este coloana vertebrala a psihanalizei si se dezvolta in relatie organica cu examenul clinic; intr-o scrisoare din 1930 catre Smiley Blanton atragea atentia asupra datelor cand au fost consemnate observatiile clinice, analiza nu cade din cer nici nu vine din infern, se construieste din ansamblul faptelor. Metapsihologia formeaza deci o dinamica a cercetarii psihanalitice.


Astazi, lumea a devenit mult mai deschisa, mai permisiva cand sunt expuse teoriile psihanalizei; a apus vremea in care Freud era privit cu ostilitate sau cu indiferenta; aproape nimeni nu mai este scandalizat de teoria sexualitatii si de constatarea psihiatrilor ca teoria libidoului nu poate fi redusa la biologic. Cand Freud sustinea in aula Universitatii din Worcester cele „Cinci prelegeri despre psihanaliza”, i se parea ca s-a implinit un vis:

 

„Psihanaliza nu mai era vazuta ca o productie deliranta a mintii mele, ci devenise o parte valoroasa a realitatii”.

 

 

Ultima modificare :

Galerie Media

sigmund_freud_persp

Viata mea si psihanaliza (Autobiografia)

"Viata mea și psihanaliza", publicata prima data in 1925, este scrisa de Freud in...

33,00 lei

freud sigmund

"Viata mea este interesanta numai daca este legata de psihanaliza."                                                                                                             Sigmund...

AUTOBIOGRAFIA

Colectia „Autobiografia“ are ceva de oferit pentru toti cititorii. Caracterul sau dinamic este imprimat de varietatea personalitatilor prezentate...

Autobiografii ale unor oameni celebri

Editura Herald la Bookfest 2016 - lansarea colectiei Autobiografia: „Povestea vietii mele" de Benjamin Franklin, „Spovedanie" de Lev Tolstoi...

Comentarii

SUS
Cos gol

INAPOI