Magie si superstitie la evrei - Blogul Editurii Herald - Editura Herald

Cum comand cărţi

1Va logati sau creati un cont nou.
2Adaugati un produs in cos si finalizati comanda.
3Beneficiati de transport gratuit pentru comenzi mai mari de 100 RON.

Pentru orice nelamuriri va stam la dispozitie la contact [ @ ] edituraherald.ro. Va multumim!

 

 

Program Showroom

Lu-Vi 9:00 - 17:30

Telefoane

0771-664-320, 021-3194060, 021-3194061

CREARE CONT

Nume complet

*

E-mail

*

Confirmare E-mail

*

Parola

*

Confirmare parola

*

Antispam ( 5 + 3 =)

*

Ati uitat parola?

*

Blogul Editurii Herald

Descopera cartile care te transforma!

  • Acasă
    Acasă This is where you can find all the blog posts throughout the site.
  • Categorii
    Categorii Displays a list of categories from this blog.
  • Etichete
    Etichete Displays a list of tags that have been used in the blog.
  • Bloggeri
    Bloggeri Search for your favorite blogger from this site.
  • Echipe de Blog
    Echipe de Blog Find your favorite team blogs here.
  • Autentificare
    Autentificare Login form
30
Oct

Magie si superstitie la evrei

Postat : în categoria: Noutati Herald
  • Font size: Larger Smaller
  • Imprimați

 

Magia este o practica ancestrala, iar urmele sale pot fi gasite oriunde ar cauta istoricul religiilor; magia exista, subzista, se transforma in sanul unei culturi; magia ofera un vast camp speculativ pornind de la simple analogii si asemanari. Perceperea asemanarilor intre obiecte este o trasatura fundamentala a gandirii umane. Magia foloseste nepotrivit acest principiu universal pentru ca nu distinge intre asemanare si identitate ; o analogie oricat de usoara era suficienta pentru a stabili o asemanare necesara. Sunt magice riturile si practicile care isi propun sa actioneze impotriva fortelor ostile, naturale sau umane. Magia s-a raspandit pe continentul african, in Egiptul faraonic, in Islam, in Mesopotamia, in Roma antica, dar si in Occidentul medieval si modern. Primele cercetari de etnologie (E.B. Tylor, J.G. Frazer) au evidentiat caracterul „homeopatic” sau „analogic” al magiei. Un principiu al similitudinii (asemanatorul cheama asemanatorul), un principiu al alaturarii (lucrurile odata aflate in contact continua sa actioneze unul asupra celuilalt), un principiu al contrarietatii (opereaza asupra unui lucru prin contrariul sau). Sociologia abordeaza magia cu referire la un grup si poate fi interpretata ca o componenta pierduta a unei „mentalitati prelogice”, ca fapt propriu omului social, ca modalitate arhaica a existentei. Psihologia raporteaza modalitatea arhaica a magiei la dimensiunile inconstientului. Etnologia, sociologia si psihologia furnizeaza bazele unui studiu a trei variabile (culturala, sociala, psihica) a lumii magiei.

 

    

Orice actiune intreprinsa de oameni pentru a incerca sa-si impuna vointa impotriva fortelor naturii, tine de magie; majoritatea culturilor fac distinctie intre magia neagra si magia alba, prima fiind periculoasa, cea de a doua avand drept scop sa-l apere pe individ de fortele malefice. In Biblie nu se face o distinctie clara intre cele doua tipuri de magie, Scriptura desemneaza aproape intotdeauna magia neagra, iar termenul kishuf nici nu desemneaza vastele puteri atribuite magiei in societatea babiloniana, de unde s-a raspandit in aria apropiata. Despre magie este si cartea lui Joshua Trachtenberg, Magie si superstitie la evrei: un studiu asupra religiei populare, traducere din limba engleza: Marilena Constantinescu, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Sepher”, editia a II-a, 2018, 366 p. Biblia manifesta o opozitie viguroasa fata de orice act de magie si nu doar fata de practicile considerate daunatoare. Biblia condamna practicarea magiei, stigmatiza magicienii, fie ei ghicitori, auguri, profeti, vrajitori si facatori de farmece. In cultura iudaica magia era un fenomen curent, dar un fenomen care venea in vadita contradictie cu omnipotenta lui Dumnezeu, care nu poate fi influentat de nici o practica umana. Dincolo de interziceri mai mult sau mai putin evidente, magia evreiasca s-a raspandit si a trecut prin veacuri pana in vremurile moderne. Magia evreiasca a avut de infruntat ostilitatea crestinilor, care vedeau chiar in practicile medicale semne ale magiei si vrajitoriei.

 

 

Putem defini magicienii evrei ca fiind de vocatie eruditi, practicanti ai artei magiei mistice doar din pasiune. Fiecare mistic bine pregatit poate practica magia ca o preocupare secundara

 

, scrie Joshua Trachtenberg.

 

Magia evreiasca se situa intr-o lume de mijloc, o lume care nu era total a trupului, dar nici in intregine a spiritului, o lume populata de demoni si ingeri. A existat o permanenta divergenta intre cei care credeau intr-o lume populata de demoni si cei care socoteau ca increderea in ratiune trebuie sa primeze. Mentalul colectiv, dincolo de interdictii, era incarcat de credinte si superstitii privitoare la demoni, la deochi, la cuvinte si blesteme, la posedarea spiritului, la spiritele celor morti. Joshua Trachtenberg subliniaza ca trasatura caracteristica a magiei medievale evreiesti a constituit-o functiunea atribuita ingerilor, agentii lui Dumnezeu ; actiunile oamenilor intreprinse aici pe pamant au fost mai intai indicate in Ceruri de ingerul stelei acelui individ. Una dintre superstitiile universal raspandite este convingerea ca numele unui om este esenta fiintei sale: „Caracteristica esentiala a lucrurilor sau a oamenilor rezida in numele lor. Deci, a cunoaste numele unui om inseamna a cunoaste secretul fiintei care il poarta, si totodata inseamna posibilitatea stapanirii destinului sau.” Intre aceste nume, autorul aminteste Golemul, un slujitor credincios care poate fi inzestrat cu viata. Folclorul evreiesc atribuie asemenea puteri, in secolul al XVI-lea, lui Elia din Helm care isi pune problema folosirii unui golem pentru a completa cvorumul necesar rugaciunii. Rabi Iuda Loew din Praga a faurit cel mai cunoscut golem, caruia prin diferite incantatii magice ii da viata, dar nu si darul vorbirii; dar intr-o vineri golemul scapa de sub controlul rabinului, iar acesta este nevoit sa-l transforme in lut.

 

In scopuri magice erau folosite si citate si formulari biblice:

 

In timpurile talmudice, versetele biblice erau deseori folosite pentru a vindeca rani si boli, cu toate impotrivirile rabinilor fata de aceasta practica.

 

In lupta cu raul nu erau folosite doar incantatii, puterea numerelor, ci si obiecte, cel mai popular fiind amuleta, folosita pentru a proteja sau vindeca. Arta magica este ilustrata si de astrologie, pe fondul unor interminabile discutii despre rolul determinant al stelelor in viata oamenilor. Iudaismul traditional nu a avut o atitudine omogena in privinta astrologiei; majoritatea rabinilor au acceptat-o, indeosebi in Evul Mediu. Talmudul babilonian in care astronomia inca facea corp comun cu astrologia sustinea ca ziua nasterii unei persoane era determinanta pentru caracterul, pentru viitorul acelei persoane; altii sustineau ca nu ziua, ci ora este definitorie, in vreme ce o a treia categorie era de parere ca evreii „nu au mazel”, adica nu au un noroc provenit de la zodia in care s-au nascut, ci din modul in care isi rostuiesc destinul. Nume sonore ale iudaismului medieval sunt in tabara celor care cred in astrologie; un adeversar redutabil a fost invatatul Maimonide care ii considera nerozi si nebuni pe cei ce se incred in stele. Expresia evreiasca Mazel tov (noroc bun) – care ad litteram inseamna „Sa ai o constelatie buna”– este o urma de necontestat a interesului pentru astrologie, desi astazi putini isi mai amintesc sensul prim!  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ideea ca planetele si stelele fixe guverneaza peste afacerile lumii materiale a fost o dogma straveche, care a primit consacrarea prin cel mai mare si vestit astronom, Ptolemeu

 

, noteaza Joshua Trachtenberg.

 

Spiritualitatea iudaica este bine-cunoscuta prin Scriptura sacra (Tanak), prin Cartile profetilor, prin cele doua Talmuduri (de la Ierusalim si din Babilon), prin Midrasuri sau prin Zohar.

 

Alaturi de aceste culmi ale civilizatiei iudaice, o privire asupra ansamblului iudaismului ar fi incompleta fara cunoasterea preocuparilor magice ale vechilor evrei, iar cartea lui Joshua Trachtenberg ofera elementele esentiale pentru intelegerea magiei si superstitiilor care au persistat in imaginarul iudaic popular timp de secole.    

 

Ultima modificare :

Galerie Media

magie-si-superstitie-la-evrei

Magie si superstitie la evrei - Un studiu asupra religiei populare

Prezenta lucrare constituie o explorare fascinanta a unor forme religioase care nu au disparut...

39.00 39,00 lei

joshua trachtenberg

Joshua Trachtenberg (n. 1904 - d. 1959) a studiat la Columbia University si a profesat ca rabin in randul comunitatilor din Pennsylvania si New Jersey. Fiind atras de magie, Trachtenberg a fost...

Am absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii „Al.I.Cuza” din Iasi in 1979. Am publicat peste o suta de interviuri cu reputati specialisti din lumea francofona din domeniile filosofiei, teologiei catolice si esoterismului. De asemenea, am semnat studii, articole, eseuri si recenzii în: „Opinia studenseasca”, „Luceafarul”, „Analele Stiintifice” ale Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi, sectia filosofie, „Xenopoliana”, „Simposion”, „Vatra”, „Eglise et Vie”, „Dialog Teologic”.

Comentarii

SUS
Cos gol

INAPOI