Mathnawi, o epopee spirituala - Blogul Editurii Herald - Editura Herald

Cum comand cărţi

1Va logati sau creati un cont nou.
2Adaugati un produs in cos si finalizati comanda.
3Beneficiati de transport gratuit pentru comenzi mai mari de 100 RON.

Pentru orice nelamuriri va stam la dispozitie la contact [ @ ] edituraherald.ro. Va multumim!

 

 

Program Showroom

Lu-Vi 9:00 - 17:30

Telefoane

0771-664-320, 021-3194060, 021-3194061

CREARE CONT

Nume complet

*

E-mail

*

Confirmare E-mail

*

Parola

*

Confirmare parola

*

Antispam ( 5 + 3 =)

*

Ati uitat parola?

*

Blogul Editurii Herald

Descopera cartile care te transforma!

  • Acasă
    Acasă This is where you can find all the blog posts throughout the site.
  • Categorii
    Categorii Displays a list of categories from this blog.
  • Etichete
    Etichete Displays a list of tags that have been used in the blog.
  • Bloggeri
    Bloggeri Search for your favorite blogger from this site.
  • Echipe de Blog
    Echipe de Blog Find your favorite team blogs here.
  • Autentificare
    Autentificare Login form
28
Mar

Mathnawi, o epopee spirituala

Postat : în categoria: Noutati Herald
  • Font size: Larger Smaller
  • Imprimați

Rumi este unul dintre cei mai cunoscuti poeti persani, un personaj venerat din Turcia pana in Extremul Orient. Jalal al-Din Rumi (1207-1273) s-a nascut la Balkh, in Afganistanul de astazi, era fiul unui mistic si teolog renumit, Baha’ al-Din Walad, care, de frica invaziei mongole, si-a protejat familia plecand in exil, un exil care l-a purtat la Mecca, apoi la Damasc unde tanarul Jalal si-a desavarsit formatia intelectuala, pentru a se stabili in Anatolia, numita Rum, tara a grecilor, de unde si supranumele de Rumi. Jalal datoreaza o parte din instructie tatalui, iar dupa moartea acestuia lui Burhan al-din Muhaqqiq, cel care l-a introdus pe tanarul Jalal in stiintele spirituale, asa incat la moartea lui Burhan (1240) Jalal al-Din incheiase studiul stiintelor exterioare si parcursese gradele spirituale ale ascezei si ale contemplarii interioare, fiind deja o personalitate mistica recunoscuta. Invatatura sa aduna in jurul sau un mare numar de discipoli atrasi de renumele sau. Operele majore ale lui Rumi sunt opere poetice: Divan-e Shams si Mathnawi.

Divan-e Shams este un monument al poeziei persane, unul din jaloanele filosofiei islamice; este un imn inchinat tanarului si frumosului dervis care devine “martorul contemplatiei”, cel care pentru un timp a absorbit toate clipele lui Rumi. Cunoscatorii filosofiei islamice sustin ca poemul lui Rumi trebuie citit dupa parcurgerea cartilor lui Ibn’Arabi sau Sohrawardi, intrucat se impune o comparatie intre meditatiile asupra lui Dumnezeu revelat si asupra Fetei umane a divinitatii. Scrierile lui Rumi sunt cunoscute publicului roman datorita traducerilor aparute la Editura Herald. Recent a aparut un nou volum al lui Rumi: Mathnawi. Poeme, parabole si invataturi sufite, traducere din limba engleza: Walter Fotescu, colectia „Intelepciunea inimii”, 2019, 432 p.

 

 

Mathnawi este o epopee spirituala, titlul cartii venind de la forma prozodica folosita, distihuri rimand intre ele, avand o armonie silabica generala. S-a spus despre Rumi ca a fost un mare mistic, un maestru spiritual, un teolog, mai putin ca a fost unul din marii filosofi ai lumii islamice. In adevar, gandirea sa reprezinta unul dintre sistemele filosofice cele mai complexe si originale.

 

„Studiind Mathnawi, afirma Djamchid Mortazavi, intelegem clar ca aceasta opera nu este numai o opera mistica; este o suma a gandirii metafizice si filosofice ingloband tot ceea ce priveste gandirea si psihologia umana.”

 

Rumi adauga conceptiilor filosofice de sorginte greaca elemente doctrinale originale, dar gandirea sa originala nu se opreste aici, baza pe care si-a asezat epopeea fiind credinta in unitatea Existentei: spiritul uman este separat de originea sa prin individualitatea fiintei sale provizorii, dovedind de asemenea nostalgia revenirii la origine si unirea cu ea. Teme de influenta neoplatoniciana, cum ar fi uitarea, coborarea, expatrierea ocupa o mare parte a acestei viziuni asupra lumii in care ni se vorbeste despre Iubirea pentru Dumnezeu, argumente contradictorii, harul divin, constrangerea divina si libera vointa, divinul imbold creator, pricina divina, intalnirea cu moartea, lumina si culoare, vadirea prin contrarii, reinnoirea creatiei. Sub stratul prim al versului scris cu talent, Rumi vorbeste despre ierarhia emanatiilor succesive ale ratiunii de la ratiunea universala pana la a zecea emanatie, care este intermediara intre lumea divina si lumea fenomenala. Privitor la ratiune, materie si forma, Rumi este in acord cu filosofia islamica, admitand conceptiile lui Aristotel, dar in ceea ce priveste spiritul este tributar platonismului si neoplatonismului, la Rumi forma fiind manifestarea unei multiplicitati aparente in sanul unei Existente absolut unice, considera Djamchid Mortazavi. Este cu neputinta a rezuma o opera atat de vasta si de complexa, mai cu seama ca nu are structura clasica a unui sistem elaborat, a unui tratat de filosofie si teologie sufite. Regasim in epopeea lui Rumi anecdote din literatura, din istoria religioasa sau profana, din folclor, pasaje didactice sau versuri inflacarate, toate sub semnul unei stralucite inlantuiri dialectice, asa cum apare in aceste distihuri:

 

„Cu vorbe intelepte te hraneste, caci lumina tainuita 

Nu e primita in locul luminii fara de obroc. 

Cand vei fi primit lumina, o, iubitule,

Cand cele invaluite le vei vedea fara de val,

Ca un astru pe bolta instelata vei pasi;

Desi nu esti in cer, tu in inalturi vei pasi.”

 

Amplul poem este si un expozeu al numeroaselor experiente mistice care rezuma o existenta de extaz si de asceza traita in interior cu o rara intensitate, dar este in egala masura o ilustrare a unei doctrine spirituale a iubirii si nu dezminte cu nimic aspiratiile de opera lirica:

 

„Daca esti viu, tu cauta o astfel de iubire;

De nu, vei fi la cheremul vremurilor. 

Nu te uita la chipul tau, daca-i frumos sau urat,

Te uita la obiectul iubirii si al dorintei tale.

Nu te uita la neputinta sau la josnicia ta,

Te uita la obiectul dorintei tale, slavitule.”

 

Metoda din Mathnawi, care consta in a prezenta realitati spirituale prin anecdote, povesti, mituri arata ca pentru Rumi inaintarea pe calea desavarsirii spirituale corespunde unui demers atat experimental cat si intelectual. Nu este o disjunctie intre material si spiritual, infinita multiplicitate a universului creat dand astfel seama de unitatea transcendenta care guverneaza creatia si pe care fiinta umana trebuie sa o gaseasca in ea insasi pentru a-si cunoaste Creatorul. In microcosmosul Inimii, al sufletului, loc al unificarii, omul trebuie sa intalneasca macrocosmosul, sa se lase patruns de el pentru a depasi iluziile multiplicitatii si sa atinga „oceanul unicitatii”.

 

 

Rumi accentueaza ideea devenirii, considerand fiinta ca o serie de schimbari perpetue si succesive; el declara ca in fiecare clipa lumea si noi insine ne intoarcem in neant de unde suflul divin ne readuce la viata; continuitatea nu este decat o aparenta si stabilitatea lucrurilor o iluzie, ganduri care dau masura intinderi si profunzimii sistemului filosofic al lui Rumi, in care numai cunoasterea iluminata de lumina divina este susceptibila de a merge direct la sursa, in vreme ce cunoasterea discursiva se bazeaza pe marturia adeseori inselatoare a simturilor. Rumi le cerea discipolilor sa nu le lipseasca niciodata simtul suprasensibilului si doctrina Imaginatiei active. Henry Corbin sustine ca “tot ceea ce numim in zilele noastre fenomenologie a formelor simbolice, metafizica a imaginatiei isi gasesc in Mathnawi o materie inepuizabila.”

Comentand una din parabolele lui Rumi, filosoful francez Françoise Bonardel descopera similitudini conceptuale cu umbrele din mitul pesterii platoniciene.

Cativa hindusi au inchis un elefant intr-o incapere intunecoasa si multi oameni au venit sa il vada. Cum era prea intuneric pentru a-l zari, toti il pipaiau si spuneau ce simteau atingand diverse parti ale trupului elefantului: unul a simtit o conducta de apa, altul un evantai, altul un stalp, iar un al patrulea un jilt, ceea ce vrea sa spuna ca

 

„Ochiul exterior este ca palma unei maini,

Nu poti s-apuci cu palma un lucru pe de-a-ntregul.”

 

Comportamentul hindusilor din parabola lui Rumi nu este doar despre exhibarea unui elefant, a unei creaturi, ci despre ceva care tine de ordinul umbrelor pe care le vedeau prizonierii inlantuiti din Republica. Mai obscura decat pestera, caci aici vizitatorii se limitau la pipait. Putem vorbi despre aceeasi lectie, lectia refacerii Unitatii, a redobandirii Unului.

 

 

Mathnawi a fost prezentata rand pe rand ca o carte de poezie mistica sau ca un comentariu general de teologie islamica, un comentariu esoteric al Coranului, un expozeu al gandirii si viziunii mistice, o doctrina metafizica, un studiu aprofundat de psihologie, o metoda pedagogica extrem de subtila; in realitate este o stralucita sinteza a celor amintite. Cartea care imbina pasaje didactice si avanturi lirice este impartita in sase carti distincte care evolueaza in sensul complexitatii si profunzimii. Mathnawi este o invitatie la transformarea radicala a fiintei care permite a vedea lumea “altfel” decat ne apare; este experienta iubirii care permite deschiderea ochiului interior si inaltarea la o noua dimensiune, la “lumea unitatii, care transcende dualitatea, lumea unde se conciliaza contrariile”.

Ca epopee spirituala se poate spune ca Mathnawi povesteste calatoria sufletului de la originea sa pana la destinatia finala, un drum pe care il face coborand din patria celesta in cea pamanteana pentru a relua ciclul ascendent; poemul, spune Leili Anvar-Chenderoff, poate fi citit ca o lunga meditatie asupra unui verset coranic: “Noi suntem ai lui Allah si noi la El ne intoarcem.”

In poemul lui Rumi se gaseste ascunsa o invatatura mistica extrem de profunda, o doctrina teologica sublima, incat s-a putut spune ca “Mathnawi spiritual al lui Rumi este un Coran in limba persana.”

// "); // ]]>

 

Ultima modificare :

Galerie Media

rumi - Mathnawi 3d CDR

Mathnawi - poeme, parabole si invataturi sufite

Mathnawi - un vast poem de 25.000 de versuri - impartit in sase carti sau daftar. Numele ii vine...

22.30 44,00 lei

rumi

  Maiestria lui Djalal ud Din Rumi a fost puternic resimtita de oameni avand diferite credinte. El a fost recunoscut in Occident, asa cum a fost timp de opt secole in Orientul Mijlociu si...

INTELEPCIUNEA INIMII

 Colectia „Intelepciunea Inimii” reuneste texte traditionale, preponderent din spatiul islamic (de limba araba si persana), fie apartinand in mod...

Am absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii „Al.I.Cuza” din Iasi in 1979. Am publicat peste o suta de interviuri cu reputati specialisti din lumea francofona din domeniile filosofiei, teologiei catolice si esoterismului. De asemenea, am semnat studii, articole, eseuri si recenzii în: „Opinia studenseasca”, „Luceafarul”, „Analele Stiintifice” ale Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi, sectia filosofie, „Xenopoliana”, „Simposion”, „Vatra”, „Eglise et Vie”, „Dialog Teologic”.

Comentarii

SUS
Cos gol

INAPOI