Palmierul Deborei - Blogul Editurii Herald - Editura Herald

Cum comand cărţi

1Va logati sau creati un cont nou.
2Adaugati un produs in cos si finalizati comanda.
3Beneficiati de transport gratuit pentru comenzi mai mari de 100 RON.

Pentru orice nelamuriri va stam la dispozitie la contact [ @ ] edituraherald.ro. Va multumim!

 

 

Program Showroom

Lu-Vi 9:00 - 17:30

Telefoane

0771-664-320, 021-3194060, 021-3194061

CREARE CONT

Nume complet

*

E-mail

*

Confirmare E-mail

*

Parola

*

Confirmare parola

*

Antispam ( 5 + 3 =)

*

Ati uitat parola?

*

Blogul Editurii Herald

Descopera cartile care te transforma!

  • Acasă
    Acasă This is where you can find all the blog posts throughout the site.
  • Categorii
    Categorii Displays a list of categories from this blog.
  • Etichete
    Etichete Displays a list of tags that have been used in the blog.
  • Bloggeri
    Bloggeri Search for your favorite blogger from this site.
  • Echipe de Blog
    Echipe de Blog Find your favorite team blogs here.
  • Autentificare
    Autentificare Login form
23
Iun

Palmierul Deborei

Postat : în categoria: Oameni si carti
  • Font size: Larger Smaller
  • Imprimați

Filosofii din vechea Elada identificau limbajul ratiunii cu limba greaca. Aristotel elabora o lista de zece categorii pe baza categoriilor gramaticale ale limbii grecesti; pentru filosofii greci gandirea, discursul era logos; vorbitorii altor limbi erau barbaroi. Nimeni nu neaga faptul ca limba greaca este o limba filosofica prin excelenta, o limba in care s-au exprimat stralucit logos-ul si mythos-ul, imaginile, conceptele, teoriile, simbolurile, categoriile si alegoriile.

In timp s-a conturat ideea ca daca limba greaca este cea care numeste Fiinta, raporturile omului cu Dumnezeu au fost inscrise in ebraica, o limba care cel putin la inceputuri nu a fost una a formalizarii sau abstractizarii; mai putin a corpului filosofic sau stiintific, ebraica era mai curand o limba a revelatiei si a profetiei, era mai aproape de povestire si metafora, decat de notiuni si categorii, bogata in termeni concreti, saraca in abstractii.

b2ap3_thumbnail_jtjety_20150623-145839_1.jpg

Cuvantul revelat se adreseaza cuiva, in Biblie cuvantul nu este solitar, totdeauna va exista o ureche pentru a-l asculta, un spirit pentru a discerne sensurile. Cuvantul revelat are deopotriva un adresant si o referinta la lume, revelatia fiind un cuvant care ascunde comori de intelepciune si care poate fi imediat inteleasa. Oferita cititorului, scriitura capata o anumita autonomie, o existenta independenta care o deschide catre noi interpretari, catre dezvoltari ulterioare. Filosofia iudaica s-a afirmat intr-o frumoasa confruntare mai intai cu curentele de gandire elenistica, apoi cu cultura araba. „Luminile iudaismului”, cum numea Maurice-Ruben Hayoun efervescenta activitate intelectuala care a dat nastere speculatiei filosofice expusa in frumoase creatii literare, acopera 15 secole, din care perioada cea mai fecunda este marcata la un capat de Moise Maimonide, iar la celalalt de Moise Mendelssohn; sunt Luminile de la Cordoba la Berlin, exprimate mai intai in limba ebraica si de asemenea in iudeo-araba, pentru a atinge apogeul in limba germana.

Religia poporului lui Israel este de esenta biblico-talmudica, doctorii Legii interpretand prescriptiile biblice cu ajutorul unei hermeneutici proprii; in acelasi timp religia biblico-talmudica nu distingea net intre aspectul religios propriu-zis si aspectul etic sau moral. Fundamental, este vorba despre supunerea omului in fata vointei divine, despre atotputernicia Dumnezeului creator al cerurilor si al pamantului si al providentei care imbratiseaza spatiile si oamenii. Curentul cabalistic practic, scrieri non-teoretice ale misticii evreiesti, urmarea sa consolideze aspectul moral al traditiei iudaice.

b2ap3_thumbnail_rt36t_20150623-145212_1.jpg

Una din personalitatile care ilustreaza acest curent este Moise Cordovero, un mare cabalist al secolului al XVI-lea, discipol al lui Solomon Alcabet si al lui Iosif Caro, la randul lui profesor al lui Isaac Luria. In buna traditie de a oferi cititorilor romani opere fundamentale ale culturii lumii, ale spiritualitatii si traditiei, Editura Herald propune o carte a lui Moise Cordovero: Palmierul Deborei (Tomer Dvora), traducere din limba ebraica, prefata si note de Lucian-Zeev Herscovici, 2015, 160 p.

Moise Cordovero (1522-1570) a fost un respectat cabalist cunoscut indeosebi pentru lucrarea Pardes Rimonim (Gradina rodiilor), considerata una dintre cele mai profunde scrieri ale misticii cabalistice, Cabala fiind vazuta ca un sistem teosofic, cu un simbolism bine oranduit in jurul lui En sof, principiul divin infinit si ocult. In Palmierul Deborei, Moise Cordovero se adreseaza evreului pios intr-un limbaj simplu pentru a-i cere sa imite diferitele niveluri de divinitate, fiind prima lucrare care facea legatura intre simbolismul Cabalei si comportamentul etic de fiecare zi al omului.

b2ap3_thumbnail_tertw.jpg

Traditia iudaica a exprimat totdeauna notiunea de alianta intre Dumnezeu si om (Avraam, David) in termeni care descriu relatia de uniune si fidelitate in sanul unei casnicii; iata cum Dumnezeu isi mustra poporul pentru necredinta sa: „Du-te iarasi si iubeste o femeie indragita de un prieten, si totusi desfranata, asa precum Domnul iubeste pe fiii lui Israel, desi ei se intorc spre dumnezei straini si iubesc turtele de struguri” (Osea 3,1). Exegetii au interpretat aceste versete ca expresie a unirii lui Dumnezeu cu un popor care nu i-a fost totdeauna fidel. Dar textele profetice aveau sa aduca in discutie un subiect sensibil, dar capital, cel al heteronomiei moralei: daca legea divina determina totul, cum mai putem vorbi despre o etica umana? Cum poate prospera etica in general la umbra legalismului iudaic, se intreaba Maurice-Ruben Hayoun, adaugand ca un prim raspuns este dat de textele tarzii ale literaturii biblice, literatura sapientiala, Proverbe, Ecclesiaticul, Cartea lui Iov. In Iezechiel, captivii in Babilon se cred nedreptatiti de Dumnezeu, copiii platind pacatele parintilor („Parintii au mancat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii?”); cei exilati sunt corectati: „Dar voi ziceti: Calea Domnului nu este dreapta. Ascultati, casa lui Israel: Oare calea Mea nu este dreapta, sau nu sunt drepte caile voastre?” Cu textele amintite devin pregnante chestiunile de morala, drepturile individului, este pus in discutie modul de gandire devenit caduc.

b2ap3_thumbnail_palmierul_deborei_persp_mare.jpg

Palmierul Deborei este tocmai o incercare de a-l reapropia pe om de morala pe care i-o inspira divinitatea: „Omul drept il va imita pe Creatorul sau si astfel va ajunge la secretul Infatisarii Divine, la chipul si asemanarea lui Dumnezeu.” Pledoaria lui Moise Cordovero este pentru asemanarea nu doar la chip, ci cu precadere la fapte, propriu omului fiindu-i sa imite faptele sefirei Keter (Coroana), cele treisprezece atribute ale Milei Supreme amintite in cartea profetului Mikha/Miheia. Traditia biblica face loc atat transcendentei cat si imanentei, omul fiind invitat la a-l imita pe Creator stiind ca nu poate atinge inaltimea divinului, dar i se sugereaza ca ii sunt necesare cateva insusiri: modestia, asemanarea cugetarii omului cu Intelepciunea Coroanei Supreme, bunavointa, respingerea neadevarurilor, privirea binelui, rostirea binelui, chipul luminos; toate acestea il vor pe om sa priveasca cu respect intreaga creatie si sa recunoasca maretia Creatorului. 

Imitarea diferitelor niveluri ale divinitatii trimite la cele zece sefiroturi care dezvaluie ritmul fundamental al intregii Creatii: Keter/ Coroana, Chokhma/ Intelepciunea pozitiva, Bina/ Inteligenta, Ghedula/ Generozitatea, Ghevura/ Puterea, Tiferet/ Frumusetea, Netach/ Ultima indurare, Hod/ Splendoarea, Tedek/ Dreptatea, Malkhut/ Regalitatea.

 

 

 

Arborele sefirotic este transcrierea mistica a idealului filosofic care consta in implinirea conjunctiei cu intelectul agent.

 

In doctrina cabalistica aspectul iudeo-etic este net fortificat pentru ca sefiroturile au un nume si imbraca un simbolism religios. Intr-o optica mai rationalista intreaga traditie care i-a urmat lui Maimonide, autorul celebrei carti Calauza ratacitilor, a dezvoltat un gen de etica a adevarului aliata cu o practicare a binelui. Epoca lui Moise Cordovero este una a primatului etic, ceea ce nu exclude cautarile in zona teoriei cunoasterii. Rand pe rand, Moise Cordovero se intreaba „cum se va obisnui un om sa se pregateasca de a cunoaste atributul...?” enumerand atributele si indemnand omul sa urmeze o cale a moralei care sa-l apropie de chipul si asemanarea Creatorului: „Omul trebuie sa se comporte asa cum este nevoie la timpul respectiv; vreau sa spun: el trebuie sa stie care sefira domina la un moment dat si sa isi lege propria lui persoana de ea, sa aleaga modul sau de adaptare fata de atributul dominant.”

 

Asadar, omul desavarsit este cel care a contopit gandirea, vorbirea si fapta, el ramanand „credincios luminii sefirei dominante”.

 

b2ap3_thumbnail_gwrtw.jpg

Palmierul Deborei este un tratat de etica, o imitatio Dei, care expune principiile unei conduite ideale pornind de la modelul oferit de cele zece sefiroturi in care se manifesta divinitatea in lume si dupa imaginea carora trebuie omul sa actioneze. Umilinta este cea mai inalta virtute, caci ea elibereaza inteligenta de constrangeri care sunt obstacole in descoperirea adevarului, fiind echivalenta in om cu prima sefira, Existenta Originara Indefinita. Postulatul teologico-filosofic care sustine ansamblul dezvoltarilor este existenta unei simetrii structurale intre organismul divin al sefiroturilor si organismul fizico-psihologic al omului.

 

Lectura placuta si instructiva, deschizatoare catre un teritoriu mai putin cunoscut, Palmierul Deborei speram sa fie un pas catre o traducere a unei alte carti a lui Moise Cordovero, Pardes Rimonim. Un cuvant de multumire se cuvine adresat si lui Lucian-Zeev Herscovici, autorul unei traduceri clare, care a pastrat indicatiile si denumirile din Biblia ebraica, a scris o prefata care introduce cititorul in lumea cabalistilor medievali si a semnat note lamuritoare care insotesc traducerea. Editura Herald adauga prin aceasta noua carte inca o borna care marcheaza parcursul cautatorilor de comori spirituale.

Ultima modificare :

Galerie Media

Am absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii „Al.I.Cuza” din Iasi in 1979. Am publicat peste o suta de interviuri cu reputati specialisti din lumea francofona din domeniile filosofiei, teologiei catolice si esoterismului. De asemenea, am semnat studii, articole, eseuri si recenzii în: „Opinia studenseasca”, „Luceafarul”, „Analele Stiintifice” ale Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi, sectia filosofie, „Xenopoliana”, „Simposion”, „Vatra”, „Eglise et Vie”, „Dialog Teologic”.

Comentarii

SUS
Cos gol

INAPOI