YI JING - O CARTE DE INTELEPCIUNE - Blogul Editurii Herald - Editura Herald

Cum comand cărţi

1Va logati sau creati un cont nou.
2Adaugati un produs in cos si finalizati comanda.
3Beneficiati de transport gratuit pentru comenzi mai mari de 100 RON.

Pentru orice nelamuriri va stam la dispozitie la contact [ @ ] edituraherald.ro. Va multumim!

 

 

Program Showroom

Lu-Vi 9:00 - 17:30

Telefoane

0771-664-320, 021-3194060, 021-3194061

CREARE CONT

Nume complet

*

E-mail

*

Confirmare E-mail

*

Parola

*

Confirmare parola

*

Antispam ( 5 + 3 =)

*

Ati uitat parola?

*

Blogul Editurii Herald

Descopera cartile care te transforma!

  • Acasă
    Acasă This is where you can find all the blog posts throughout the site.
  • Categorii
    Categorii Displays a list of categories from this blog.
  • Etichete
    Etichete Displays a list of tags that have been used in the blog.
  • Bloggeri
    Bloggeri Search for your favorite blogger from this site.
  • Echipe de Blog
    Echipe de Blog Find your favorite team blogs here.
  • Autentificare
    Autentificare Login form
09
Dec

YI JING - O CARTE DE INTELEPCIUNE

Postat : în categoria: Oameni si carti
  • Font size: Larger Smaller
  • Imprimați

Yi Jing/Cartea Prefacerilor a inspirat aproape tot ce s-a gindit esential in cultura chineza in ultimele trei milenii. A scapat de autodafeul din 213 i. H. si s-a impus ca deplina reprezentare a relatiei Tian/Di/Ren, Cer/Pamint/Om, fundament al gindirii chineze. Yi Jing a patruns in cultura europeana la sfirsitul secolului al XIX-lea, cand au aparut traduceri in limbile engleza si franceza. Una din traducerile de referinta a Cartii prefacerilor este cea realizata de Richard Wilhelm, care a lucrat zece ani la traducerea in limba germana, aparuta la Berlin, in 1924. Editia lui Richard Wilhelm este cea folosita de Walter Fotescu, cel care a realizat traducerea in limba romana: Yi Jing/Cartea Prefacerilor, cuvant inainte, introducere, note si comentarii: Richard Wilhelm, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Princeps”, editia a 3-a, 2015, 400 p.  

b2ap3_thumbnail_Bundesarchiv_Bild_147-0209_Richard_Wilhelm_cropped.jpg

In „Introducere” Richard Wilhelm scrie ca Yi Jing apartine celor mai importante carti din literatura universala, avind origini mitice, si ca ea

contine rodul celei mai desavarsite intelepciuni a mai multor milenii. Nu trebuie deci sa ne mire daca, in plus, cele doua ramuri ale filozofiei chineze, confucianismul si taoismul, isi au aici radacinile lor comune. Din cartea aceasta emana o lumina cu totul noua, care dezvaluie atat aspectele misterioase din universul intelectual al enigmaticilor vechi maestri si al discipolilor lor, cat si adevaruri care se regasesc in traditia confucianista ca axiome stabilite si sunt acceptate fara multe discutii”.

 

b2ap3_thumbnail_yi_jing_2d.jpg

Ce este Yi Jing/Cartea Prefacerilor? La origine a fost o colectie de semne pentru uzul oracolelor, dupa tipul de judecata si raspunsurile prin da sau nu, reprezentate printr-o linie plina (da) sau printr-o linie intrerupta (nu); prin succesive diferentieri si combinatii, prin dedublare s-au format opt trigrame, semne concepute ca imagini ale lucrurilor ce se petrec in cer si pe pamint. Richard Wilhelm sublinia ca aceste trigrame sint semne ale unor stari de tranzitie, imagini care se transforma fara incetare: „Astfel ca trigramele nu reprezinta lucrurile, ci tendintele miscarii lor. In plus, aceste opt imagini au putut primi multiple interpretari. Ele au reprezentat anumite fenomene a caror natura corespundea propriei lor esente.” Cele opt simboluri au fiecare un nume caruia ii corespund atribute, imagine, locul in familie: creatorul (puternic, cerul, tata), receptivul (supus, pamintul mama), trezitorul (in miscare, tunetul, primul fiu), abisul (primejdios, apa, al doilea fiu), nemiscarea (in repaus, muntele, al treilea fiu), blindul (patrunzator, vintul, prima fiica), aderentul (luminos, focul, a doua fiica), seninul (voios, lacul, a treia fiica).

 

Aceste opt figuri au fost combinate intre ele rezultind 64 de semne, numite hexagrame. Aceste 64 de hexagrame si comentariile asupra intelesurilor lor constituie Yi Jing/Cartea Prefacerilor. Cu timpul, cartea de divinatie s-a transformat intr-o carte de intelepciune, semnele fiind insotite de interpretari; cele mai multe din comentarii ii apartin lui Confucius. Fiecare hexagrama este urmata de un nume (ming), de o scurta reflectie (yaoci), de o judecata globala (tuan), de o aprofundare a sensului hexagramei:

 b2ap3_thumbnail_67426711.jpg

 

Cine intelege tuan cunoaste cea mai mare parte

a sensului acestei hexagrame

 

spunea Wang Bi, comentatorul oficial al Cartii Prefacerilor. Ordonarea actuala a hexagramelor a fost aleasa de Wang Bi, la mijlocul secolului al III-lea, si a fost acceptata definitiv de Kong Yinda (574-648). Hexagramele si scurta reflectie sint cea mai veche parte a Cartii Prefacerilor, lor adaugindu-li-se Xici, ansamblul reflectiilor filosofice, tuan si xiang, comentarii care patrund misterul hexagramelor si al comentariilor prime; fara aceste comentarii accesul la metafizica Chinei antice, mostenitoare a curentelor fondatoare ale gindirii chineze, confucianismul si taoismul, este de neconceput, este interzis asa cum era odinioara orasul care adapostea palatul imperial. Autorii anonimi ai lui Xici explica originea Cartii Prefacerilor atribuind-o unui suveran mitic, Fuxi, care intrupa viziunea cosmogonica primitiva a Chinei; Fuxi a ridicat privirea spre cer si a contemplat imaginile, apoi a privit in jos si a vazut desene raspindite pe pamint; din aceasta experienta imediata si din experienta mediata a lucrurilor a extras ideea si substanta operei sale, compunind cele opt hexagrame. Fuxi a surprins totalitatea universului, lasind omului misiunea de a descifra mesajul sau, omul fiind „inima, spiritul si constiinta acestui Univers”. Prima hexagrama este K’ien/Creatorul si este reprezentata prin sase linii orizontale pline, corespunzind puterii originare a lui yang, luminoasa, puternica, spirituala, activa.

 

Hexagrama are o natura uniform robusta. Intrucit nici o slabiciune nu i se ataseaza, ea are ca proprietate forta. Imaginea sa este cerul. Forta este reprezentata ca independenta de conditiile spatiale determinate: prin urmare, ea este conceputa sub forma miscarii. Fundamentul acestei miscari se considera a fi timpul. Hexagrama include asadar puterea timpului si puterea perseverarii in timp, durata.

 

Zheng Xuan, in secolul al II-lea d. H., a realizat sinteza filosofica a Cartii Prefacerilor/ Yi Jing in trei propozitii privitoare la sensul ideogramei Yi: yi inseamna schimbare; yi inseamna simplu, facil; yi inseamna ceea ce nu se schimba.

 

Yi/schimbare; in derularea hexagramelor totul este miscare, ca si in Univers, un dinamism care duce liniile intr-o perpetua transformare: o linie dreapta devine intrerupta si invers; cele sase linii ale hexagramelor se schimba intre ele, ceea ce antreneaza un lung sir de semnificatii. Cultura clasica chineza a perceput totdeauna prin analogie realitatea intregului cosmic, chinezii au schimbat liniile drepte si cele intrerupte: o dreapta, yang, inseamna lumina, cerul, forta, virilitatea, elanul, dragonul; o linie intrerupta, yin, inseamna umbra, pamintul, slabiciunea, feminitatea, repausul. Comentatorii din dinastia Han (206 i. H.-220 d. H.) au imbogatit hexagramele cu analogii privitoare la titluri de noblete, la etapele vietii umane, la variatiile climatice care le antrenau pe cele ale faunei si florei, deschizind astfel cortegiul analogiilor spre nelimitate posibilitati. Yi/simplu, facil; ce este mai simplu decit schimbarea unei linii drepte intr-o linie intrerupta, decit inversarea liniilor unei hexagrame? Ce este mai imperceptibil in spatiu si in timp? Contemplind Universul, un autor a putut scrie ca tot ceea ce opereaza in simplitate da rezultate, iar aceste rezultate fac lucrurile mai mari! Astfel, in marea simplitate a cresterii crepusculului sau aurorei, noptile si zilele se succed, marginind de miliarde de ani spatiul timp si viata lumii. Luam ca exemplu hexagrama 5 Su/ Asteptarea: deasupra-k’an, insondabilul, apa; dedesubt-k’ien, creatorul, cerul. Hexagrama arata norii pe cer raspindind ploaia pe care trebuie sa o asteptam, dar asteptarea nu este o speranta goala, are certitudinea implinirii; calea succesului se intrevede doar cind omul trece de autoamagiri si urmeaza calea cu hotarire si perseverenta: „Suprema intelepciune consta in a acorda oamenilor momente de destindere, care sa revigoreze bucuria muncii necesara pentru a duce lucrarea la bun sfarsit. Aici este ascuns secretul intregii hexagrame.” Yi/ceea ce nu se schimba: cerul totdeauna inalt, asa cum totdeauna pamintul e jos, este ceea ce nu se schimba. De altfel, Yi Jing exprima cerul si pamintul pe care le ofera omului pentru ca acesta sa le descopere adevaratul sens. Ultima hexagrama este Wei Tsi/ Inainte de infaptuire, despre perioada in care trecerea de la dezordine la ordine nu este inca infaptuita, dar schimbarea este deja pregatita; aceasta hexagrama „indica faptul ca orice sfarsit poarta in sine germenele unui nou inceput. In felul acesta, ea da oamenilor speranta. Cartea Prefacerilor este o carte a viitorului.” Hermetismul textului contribuie la crearea imaginii unei carti de „o profunzime incomprehensibila”, dar dincolo de relativa dificultate in lectura textului si a comentariilor se deschide o lume fascinanta a gindului in aventura sa de a intelege lumea si omul.

Richard Wilhelm nu a tradus numai Yi Jing, el este cunoscut si pentru traducerea si comentarea micului tratat I Ching/ Secretul Florii de Aur, in care C.G. Jung a intrezarit principiul sincronist, care in tratatul amintit atinge cea mai inalta culme, este expresia cea mai pura a gindirii chineze. Lectura cartii I Ching a avut o nebanuita influenta asupra lui Jung, dincolo de teoretizarea principiului sincronicitatii; l-a apropiat pe ilustrul psihanalist de alchimie, iar urmarile ascestei admirabile intilniri sint volumele lui C.G. Jung despre alchimie. Richard Wilhelm a murit in primavara anului 1930, Jung fiind cel care a omagiat personalitatea acestuia, subliniind devotamentul si acribia in apropierea de cultura chineza, de tainele sufletului chinezesc, contribuind la vindecarea suferintei spirituale ale unei Europe debusolate. „Opera de o viata a lui Wilhelm este pentru mine de o valoare atat de mare, deoarece mi-a explicat si confirmat atatea lucruri pe care le-am incercat, le-am sperat, gindit si facut, pentru a preintimpina suferinta sufleteasca a Europei. A fost pentru mine o traire covirsitoare sa aud, prin intermediul sau, intr-o limba clara, ceea ce venea spre mine in mod obscur din nauceala inconstientului european, intrezarindu-se abia vag. De fapt, ma simt atit de imbogatit prin el, incat mi se pare ca am primit de la el mai mult decit de la oricine, de aceea nici nu simt a fi o pretentie nejustificata sa fiu eu acela care depune pe altarul memoriei sale intreaga noastra recunostinta si veneratie”, spunea C.G. Jung in discursul rostit la Munchen, la 10 mai 1930.b2ap3_thumbnail_fu-shis-i-ching-horse.jpg

Ultima modificare :

Galerie Media

yi_jung_persp_mare

YI-JING - Cartea prefacerilor

Cartea Prefacerilor, in chineza Yi Jing, apartine incontestabil celor mai importante carti din...

46.00 46,00 lei
Am absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii „Al.I.Cuza” din Iasi in 1979. Am publicat peste o suta de interviuri cu reputati specialisti din lumea francofona din domeniile filosofiei, teologiei catolice si esoterismului. De asemenea, am semnat studii, articole, eseuri si recenzii în: „Opinia studenseasca”, „Luceafarul”, „Analele Stiintifice” ale Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi, sectia filosofie, „Xenopoliana”, „Simposion”, „Vatra”, „Eglise et Vie”, „Dialog Teologic”.

Comentarii

SUS
Cos gol

INAPOI