Istoria filosofiei islamice

Colectia: CULTURA SI CIVILIZATIE
Traducator: marius i. lazar
Categorie: Islam, Islam - MODERN, MODERN
Stoc indisponibil momentan
021-319-40-60 / 0771-664-320
Interval orar: 9:00 - 17:00
Istoria filosofiei islamice - De la origini pana la moartea lui Averroes (595-1198). De la moartea lui Averroes pana in zilele noastre
Cateva randuri sunt necesare pentru a explica titlul si structura prezentului volum, pentru care nu aveam deloc precursori care sa ne fi deschis calea.
1. Mai intai de toate, vorbim de "filosofie islamica" si nu, asa cum s-a folosit mult timp dupa Evul Mediu, de "filosofie araba". Cu siguranta, s-a putut si s-ar putea considera ca termenul de "filosofie araba" trebuie inteles doar ca o filosofie scrisa in limba araba, adica in aceasta araba care, chiar si in zilele noastre, este legatura liturgica atat intre membrii ne-arabi ai Comunitatii islamice, cat si intre factiunile natiunii arabe, particularizate fiecare prin araba sa dialectala. Din pacate, aceasta definitie "lingvistica" este inadecvata si lipsita de sens. Daca am accepta-o, nu am mai sti unde sa-i clasam pe unii mari ganditori iranieni, ale caror lucrari sunt toate scrise integral in limba persana, fara a mai vorbi de toti cei care, de la Avicenna si Sohravardi pana la Mir Damad (sec.al XVII-lea), Hadi Sabzavari (sec. al XIX-lea) si contemporanii nostri, au scris cand in persana, cand in araba literara. Pentru a desemna ansamblul gandirii care va fi tratata in paginile care urmeaza avem nevoie deci de o titulatura care sa fie indeajuns de larga pentru a salva ecumenicitatea spirituala a conceptului de "Islam" si care, totodata, sa mentina conceptul de "arab" la inaltimea orizontului profetic in care si-a facut aparitia in istorie, odata cu Revelatia qoranica.
2. Prin urmare, conceptul de filosofie islamica nu poate fi limitat la schema, multa vreme traditionala in manualele noastre de istorie a filosofiei, care nu retine decat cateva mari nume, cele ale ganditorilor Islamului care fusesera cunoscuti in traducere latina de catre scolastica noastra medievala. Evident, traducerile lucrarilor arabe in latina, la Toledo si in Sicilia, au fost un episod cultural de o importanta majora, dar el este total insuficient pentru a sugera o orientare de ansamblu care sa permita cunoasterea sensului si a dezvoltarii meditatiei filosofice in Islam. Este cu totul falsa ideea ca aceasta s-ar fi incheiat odata cu moartea lui Averroes (1198). Vom incerca sa aratam mai incolo, la sfarsitul primei parti a prezentului studiu, ceea ce, de fapt, se inchide odata cu ea. Tradusa in latina, opera filosofului din Cordoba a dus la aparitia in Occident a averroismului, care a inlocuit ceea ce s-a numit "avicennismul latin". In Orient, in special in Iran, averroismul a trecut se poate spune ca neobservat, iar critica facuta filosofiei de catre Ghazali nu a fost privita niciodata ca punand capat traditiei inaugurate de Avicenna.
3. Nu putem intelege cu adevarat semnificatia si perpetuarea meditatiei filosofice in Islam decat cu conditia de a nu pretinde in nici un fel sa regasim in ea echivalentul exact a ceea ce numim in Occident, de cateva secole, drept "filosofie". Termenii insisi de falsafa si de faylasûf, ce rezulta din transcrierea termenilor grecesti in araba si raportati la peripateticienii si neoplatonicienii din primele secole ale Islamului, nu echivaleaza intru totul cu conceptele noastre de "filosofie" si de "filosof". Distinctia, puternic transata, intre "filosofie" si "teologie" urca, in Occident, la scolastica medievala. Ea presupune o "secularizare" a carei idee nu putea exista in Islam pentru simplul motiv ca Islamul nu a cunoscut fenomenul Bisericii, cu implicatiile si consecintele sale.
4. In ceea ce priveste studiul de fata, am fost constransi la limite stricte. Ne-a fost imposibil sa acordam pentru expunerea anumitor probleme, la unii ganditori, intreaga intindere care ar fi fost necesara. Totusi, deoarece este vorba cel mai adesea de doctrine foarte putin cunoscute, ba chiar aproape total necunoscute, iar paginile urmatoare adresandu-se nu doar orientalistului ci filosofului in general, nu puteam sa ne multumim cu aluzii si nici sa ne limitam la simple notite de dictionar.
Schema obisnuita, care imparte istoria filosofiei, ca si istoria in general, in trei perioade denumite Antichitate, Ev Mediu, Epoca moderna, nu poate fi raportata la periodizarea istoriei filosofiei islamice, decat ca un artificiu verbal. In ce ne priveste, vom distinge urmatoarele trei mari perioade:
a) O prima perioada ne conduce de la origini pana la moartea lui Averroes (595/1198). Sub unele dintre aspectele sale, aceasta perioada este cea care a fost cel mai bine cunoscuta pana acum. Vom preciza, atunci cand vom ajunge la sfarsitul sau, de ce s-a impus alegerea acestei delimitari. Odata cu Averroes, un capitol s-a incheiat in Islamul occidental. In aceeasi perioada insa, odata cu Sohravardi si Ibn 'Arabi, incepe ceva care, in Orient, se perpetueaza pana in zilele noastre.
b) O a doua perioada se intinde peste cele trei secole care vor preceda Renasterea safavida din Iran. Ea este marcata in special de ceea ce s-a convenit a se numi "metafizica sufismului": dezvoltarea scolii lui Ibn 'Arabi si a scolii provenite de la Najm Kobra, unificarea sufismului cu shi'ismul duodeciman, pe de o parte, si, pe de alta, cu ismaelismul reformat, posterior ruinarii Alamût-ului de catre mongoli (1256).
c) A treia perioada. Cu toate ca se considera ca peste tot in Islam, dupa Averroes, cercetarea filosofica s-a redus la tacere (ceea ce a motivat judecata sumara pe care am denuntat-o mai sus), iata ca in secolul al XVI-lea, odata cu Renasterea safavida, apare in Iran o prodigioasa inflorire de gandire si de ganditori, ale carei efecte se vor perpetua, trecand prin perioada qajara, pana in zilele noastre. Vom supune analizei motivele pentru care fenomenul se produce tocmai in Iran si intr-un mediu shi'it. In lumina lor, ca si in cea a altor scoli aparute mai recent in alte parti ale Islamului, ar trebui sa ne intrebam asupra viitorului imediat.
Henry Corbin
CUPRINS
Cuvant inainte 5
Partea intai
DE LA ORIGINI PANA LA MOARTEA LUI AVERROES (595/1198)
I. Sursele meditatiei filosofice in Islam 13
1. Exegeza spirituala a Qoranului 13
2. Traducerile 27
II. Shi'ismul si filosofia profetica 37
Observatii preliminare 37
A. SHI'SMUL DUODECIMAN 47
1. Perioade si surse 47
2. Esoterismul 52
3. Profetologia 55
4. Imamologia 62
5. Gnoseologia 69
6. Hieroistorie si metaistorie 80
7. Imamul ascuns si escatologia 88
B. ISMAELISMUL 95
Perioade si surse. Proto ismaelismul 95
I. ISMAELISMUL FATIMID 101
1. Dialectica Tawhid ului 101
2. Drama din Cer si nasterea Timpului 106
3. Timpul ciclic: hieroistorie si ierarhii 108
4. Imamologie si escatologie 113
II. ISMAELISMUL REFORMAT DIN ALAMÛT 117
1. Perioade si surse 117
2. Conceptul de Imam 122
3. Imamologie si filosofie a invierii 125
4. Ismaelism si sufism 128
III. Kalam ul sunnit 131
A. MO'TAZILITII 131
1. Originile 131
2. Doctrina 136
B. ABÛ'L HASAN AL ASH'ARI 139
1. Viata si lucrarile lui al Ash'ari 139
2. Doctrina lui al Ash'ari 141
C. ASH'ARISMUL 145
1. Vicisitudinile scolii ash'arite 145
2. Atomismul 148
3. Ratiunea si credinta 150
IV. Filosofie si stiinte ale naturii 153
1. Hermetismul 153
2. Jabir ibn Hayyan si alchimia 157
3. Enciclopedia "Fratilor Puritatii" (Ikhwan al Safa) 162
4. Rhazès (Razi), medic si filosof 165
5. Filosofia limbajului 171
6. Birûni 177
7. Khwarezmi 179
8. Ibn al Haytham 179
9. Shahmardan Razi 182
V. Filosofii elenizanti 183
Preambul 183
1. Al Kindi si elevii sai 184
2. Al Farabi 188
3. Abû'l Hasan al 'Amiri 197
4. Avicenna si avicennismul 199
5. Ibn Maskûyeh. Ibn Fatik. Ibn Hindû 207
6. Abû' Barakat al Baghdadi 209
7. Abû Hamid Ghazali si critica filosofiei 212
VI. Sufismul 221
1. Aprecieri preliminare 221
2. Abû Yazid Bastami 226
3. Jonayd 228
4. Hakim Tirmidhi 230
5. Hallaj 232
6. Ahmad Ghazali si "iubirea pura" 234
VII. Sohravardi si filosofia luminii 239
1. Restaurarea intelepciunii Persiei vechi 239
2. Orientul Luminilor (Ishraq) 243
3. Ierarhia universurilor 246
4. Exilul occidental 250
5. " Ishraqiyûn" ii 253
VIII. In Andaluzia 257
1. Ibn Masarra si scoala din Almeria 257
2. Ibn Hazm din Cordoba 262
Din aceeasi colectie
-
Yoga lucrarilor divine
-
Yoga cunoasterii integrale
-
Mintea celulelor
-
Meditatie creatoare si constiinta multidimensionala
-
Zen si artele martiale
-
Cine sunt eu? - Cautarea Sacra
-
Brahmanismul
-
Calea Sufita
-
Aripile bucuriei
-
Fii ceea ce esti!
-
Comorile Dharmei
-
Yoga divinei iubiri
-
Pasi pe Cale
-
Calea norilor albi
-
Doctrinele esoterice ale islamului
-
Istoria filosofiei islamice
-
Realitatea Ultima
-
Istoria Zenului
-
Meditatia - Desavarsirea omului intru bucuria Divinului
-
Doctrina Trezirii - Invatatura lui Buddha in cele mai vechi texte
-
Dao, Marele Luminator
-
Gandirea chineza
-
Cartea tibetana a vietii si a mortii
-
Omul si Absolutul dupa doctrina Kabbalei
-
Mistica Ebraica - de la origini pana in epoca medievala -
-
Filosofia Yoga in relatie cu alte sisteme de gandire indiana
-
Antihristul - Marturii ale Bibliei si traditiei
-
Darul iubirii - Profetul - Nebunul - Nisip si spuma - Gradina Profetului - Portret in penita - Deschizatorul de drumuri
-
Cabala. Traditia secreta a occidentului - Stiinta Secreta
-
Originea Noului Testament
-
Nemurirea sufletului sau invierea mortilor?
-
Mediul Divin
-
Filosofia Upanisadelor
-
Meditatie daoista
-
Dincolo, in adancul nostru
-
Dogmatica Bisericii
-
Pilat din Pont - Judecatorul lui Iisus
-
KABALA si literatura ei aramaica
-
Religie si stat in Islam
-
Buddhismul si viata
-
Vietile Episcopilor Romei socotiti sfinti in Biserica Ortodoxa
-
Sfantul si cultul sfintilor
-
Temeiurile credintei crestine
-
Esenta doctrinei budiste
-
Bucuria - Fata lui Dumnezeu in om
-
Magie si superstitie la evrei - Un studiu asupra religiei populare
-
Un lama tibetan in cautarea Adevarului - Viata si invatatura unui Maestru de meditatie
-
Muntele de aur - Minunate povestiri hasidice despre rabinul Israel, Baal Shem Tov, si despre stranepotul sau, rabinul Nachman, recuperate de Levin Meyer din surse ebraice, yiddish
-
Cunoasterea lui Dumnezeu
-
Procesul lui Iisus
-
Procesul lui Pavel, apostolul neamurilor
-
Meditatia si viata cotidiana
-
Doctrina cosmologica a Kabalei
-
Sfantul Pavel
-
Mintea Zen, Mintea Incepatorului
-
Buddhismul Tantric - Doctrine si practici indo-tibetane
-
Tantra - Traditia hinduista
-
Istoria daoismului
-
Introducere in Tantra
-
Filozofia si practica buddhismului tibetan
-
Sufism si poezie mistica in Persia
-
Mitologie Chineza
-
Jnana Yoga - Eliberarea prin cunoastere
-
Mintea linistita si senina
-
Doctrina Kabbalei. Filosofia religioasa a evreilor
-
Tantra si viata cotidiana
-
Spiritul universal al Islamului sau despre doctrina coranica a stiintei sacre
-
Mistica tantrica a Tibetului
-
Hatha Yoga - context, teorie, practica
-
Zen - Poarta autentica
-
Mindfulness pe intelesul tuturor
-
Legenda Antihristului
-
Misticii islamului
-
Cristalul si Calea Luminii - Sutra, Tantra si Dzogchen
-
Mindfulness in actiune. Dezvoltarea armonioasa cu ajutorul meditatiei si a prezentei constiente
-
Introducere in Tantra Sastra
-
Doctrina Vibratiei - O analiza a doctrinelor si a practicilor shivaismului casmirian
-
Cele zece mari puteri cosmice - Dasa Mahavidya
Cei care au cumparat aceasta carte au mai cumparat si:
-
CORANUL - Editia a V-a - Editie revizuita si adaugita
-
Misteriile lui Mithra - De la originea cultului pana la influenta religioasa asupra Imperiului Roman
-
Cartea lui Enoh
-
Evanghelii Gnostice
-
Misteriile lui Zalmoxis - Cultura spirituala a geto-dacilor - Legile si ritualurile de initiere pentru dobandirea nemuririi sufletului
-
Istoria Zenului
-
Manuscrisele de la Marea Moarta
-
Cabala. Traditia secreta a occidentului - Stiinta Secreta
-
Tablitele de argila - Orientul antic in 40 de scrieri fundamentale din cultura si civilizatia sumeriana, feniciana, asiro-babiloniana, hitita, aramaica, ebraica si persana
-
Bardo Thodol - Cartea tibetana a mortilor
-
Introducere generala in studiul doctrinelor hinduse
-
Intrarea pe calea iluminarii - Ghid pentru o viata plina de sens si altruism - Bodhicaryavatara
-
Zoharul - Cartea Splendorii - Cartea Misterului Pecetluit, Marea Adunare Sfanta si Mica Adunare Sfanta
-
Cartea tibetana a vietii si a mortii
-
Mitologie Chineza
-
Despre gnoza si gnosticism - Text si comentariu de Henri-Charles Puech
-
Despre Isis si Osiris - Mitul fundamental si misteriile din religia egipteana
-
Pistis Sophia - Cartile I si II
-
Misteriile egiptene - Zei, regi, simboluri si ritualuri
-
Religii australiene
-
Tamoanchan si Tlalocan - Topografie sacra in Mesoamerica
-
Fata nevazuta a Masoneriei - Dezvaluirea simbolurilor ascunse din ritualurile si ceremoniile initiatice
-
Yi Jing - Cartea schimbarilor
-
Legendele, miturile si simbolurile Francmasoneriei
-
Mathnawi - poeme, parabole si invataturi sufite
-
Cartea intelepciunii lui Solomon
-
Calea vorbirii alese - NAHG AL-BALAGA
-
Imnurile Sacre - Versurile de Aur, Comentariul lui Hierocles la invataturile pitagoricienilor si Viata lui Pitagora scrisa de Porfir dupa cele mai vechi surse
-
Gandirea egipteana antica - Credintele, invataturile si legile morale redescoperite prin traducerea din limba egipteana veche a celor mai valoroase papirusuri si inscriptii
-
Esenta doctrinei budiste