KABALA si literatura ei aramaica

Multa vreme studiul Kabalei a fost evitat de catre evrei, fiindca cei evlaviosi o socoteau eretica, iar cei invatati nu o credeau vrednica de un studiu temeinic. Parea sa fie o doctrina scrisa in hieroglife a caror taina n-a putut fi inca descifrata. De abia spre mijlocul secolului al XIX-lea invatatii evrei au inceput sa cerceteze serios doctrinele si tezele Kabalei, pe care cei crestini, si dintre cei mai straluciti, incepusera sa le studieze mai demult din motive apologetice indeosebi. Intr-adevar, in sec. al XIII-lea, marele ganditor catalan Raymundus Lullus a incercat sa demonstreze ca invataturile Kabalei confirma doctrina crestina a Treimei, iar dupa el au scris despre Kabala pe care au cercetat-o cu pasiune asa-zisii kabalisti crestini: Johannes Reuchlin, Erasmus din Rotterdam, Pico della Mirandola si J. B. van Helmont.

Kabala constituie una din sursele insemnate din care au izvorat numeroase creatii literare, filosofice sau psihologice si de aceea nu trebuie nici ignorata, nici minimalizata ca fenomen cultural in trecutul gandirii europene.

 CUPRINS

Preambul          5

CAPITOLUL I: Definitie          6

CAPITOLUL II: Originea antica a Kabalei       9

CAPITOLUL III: Doctrine esoterice si erezii  iraniene, musulmane si crestine  premergatoare Kabalei    29

CAPITOLUL IV: Originile medievale  ale Kabalei        47

CAPITOLUL V: Literatura hasidica  din Germania        64

CAPITOLUL VI: Scrierile de inceput ale Kabalei  in Franta      70

CAPITOLUL VII: Scrierile kabalistice initiale  in Spania            72

CAPITOLUL VIII: Sistemul Kabalei si Zoharul            80

CAPITOLUL IX: Kabala in secolele XVI-XVIII         103

CAPITOLUL X: Miscarea hasidica      112

CAPITOLUL XI: Kabala la crestini      116

TEXTE ALE ZOHARULUI

Simbolul nucii   121

Faptele lui Balac           123

ANEXA

Caartea Tainei  (Sifra di Seniutha)         129

Cartea Facerii  (Sepher Iesirah)            135

Marea adunare  (Idra Zutta)      148

Bibliografie selectiva     152