Eseu despre prejudecati sau Despre influenta opiniilor asupra moravurilor si fericirii oamenilor

Paul Henri Thiry, baron d’Holbach (1723-1789), savant, filozof materialist, enciclopedist de origine germana, dar de limba franceza, a fost cunoscut mai ales ca fiind primul ateu autodeclarat din Europa. Dispunand de o mare avere, a facut din locuinta sa din Paris un loc in care-si dadeau intalnire o seama de scriitori valorosi ai epocii: Georges-Louis Leclerc Buffon, Denis Diderot, Claude-Adrien Helvetius si altii. A promovat operele si gandirea unor filosofi englezi precum Thomas Hobbes, Anthony Collins, John Toland, Thomas Gordon. Insusi baronul scria lucrari filosofice, unele dintre ele fiind mult mai indraznete decat ale tuturor celorlalti. In orice caz, cele mai multe dintre cartile sale nu au fost semnate, aparand anonim. Foarte putine dintre operele sale au scapat de condamnarile Parlamentului din Paris si de punerea lor sub obroc de catre Roma.

*

Eseul despre prejudecati este publicat in 1770 sub pseudonimul Dumarsais si, cum era de asteptat, a declansat un scandal public. Critica lui d’Holbach se indrepta, pe de o parte, impotriva tendintelor tiranice ale monarhiei franceze, iar pe de alta parte impotriva superstitiei, fanatismului si a ignorantei in general. Filosoful indrazneste sa propuna o morala eliberata de religie, realizand ceea ce este considerat primul sistem de metafizica materialista din istoria gandirii europene.

Faptele ne demonstreaza ca nu exista in lume vreo constitutie strict ordonata, bine alcatuita, ci tot felul de forme de guvernare dezorganizate, intrucat legile sunt alcatuite in asa fel incat abuzurile conducatorilor fac sa nu existe o egalitate in drepturi cu supusii. Legea, care reprezinta suma vointelor societatii, ar trebui sa aiba drept scop a-l indruma pe om spre indatoririle sale, adica spre stima celorlalti, in definitiv spre interesul general al societatii. Dar, pentru a atinge acest scop invariabil, sunt necesare trei conditii: libertatea fara exceptii, garantarea proprietatii si sigurantei fiecaruia, o guvernare puternica si prietena a luminilor.

 

Putinatatea cartilor, pretul enorm al operelor cu adevarat bune care existau pe piata faceau ca stiinta si cunoasterea sa fie apanajul unui cerc restrans de oameni, aproape intotdeauna interesati sa abuzeze de superioritatea lor, in timp ce restul natiunii zacea cuprinsa de letargia prejudecatilor politice sau religioase. Poporul afla doar cateva adevaruri, care nu puteau dauna ambitiei conducatorilor. Daca se intampla sa iasa in fata vreun individ virtuos, un Socrate care sa-si cheltuiasca talentul pentru a lumina poporul, pentru a-l instrui si inarma cu ratiune contra prejudecatilor si pretentiilor sarlatanilor, preotii si tiranii isi dadeau mana si isi conjugau efortul pentru a-l trimite la moarte.

Paul Henri Thiry, Baron d’Holbach

Cuprins

Prefata       5
Discurs preliminar       12
Scrisoarea autorului catre dl D.L.       30

Capitolul I - Despre adevar si utilitatea sa.
Despre izvoarele prejudecatilor noastre       31

Capitolul II - Adevarul este remediul necazurilor neamului omenesc.
Despre ratiune si despre avantajele ei       42

Capitolul III - Poate fi instruit poporul?
Este periculos sa-l luminezi? Despre relele care rezulta din ignoranta popoarelor       59

Capitolul IV - Adevarul le este necesar atât suveranilor, cât si supusilor. Despre coruptia
si viciile ce decurg din prejudecatile suveranilor       77

Capitolul V - Despre veneratia pentru vechime sau despre respectul pe care oamenii
il au pentru traditia, obiceiurile, opiniile si institutiile stramosilor lor       91

Capitolul VI - Prejudecatile politice si religioase corup inima si mintea suveranilor si supusilor. Cetateanul trebuie sa le spuna adevarul concetatenilor sai       110

Capitolul VII - Despre filosofie, trasaturile caracteristice pe care aceasta trebuie sa le aiba
si scopul pe care trebuie sa si-l propuna       128

Capitolul VIII - Despre filosofia practica si cea speculativa       146

Capitolul IX - Despre interesele si motivele care trebuie sa-l insufleteasca pe filosof.
Despre curajul care trebuie sa inspire cautarea adevarului       161

Capitolul X - Despre antipatia care a existat intotdeauna intre filosofie si superstitie.
Despre spiritul filosofic si despre influenta sa asupra literaturii si artelor       174

Capitolul XI - Despre cauza viciilor si despre incertitudinile filosofiei.
Despre scepticism si despre limitele sale       193

Capitolul XII - Daca filosofia contribuie la fericirea omului si il poate face mai bun       213

Capitolul XIII - Despre adevaratele cauze ale ineficacitatii filosofiei. Adevarata morala
este incompatibila cu prejudecatile oamenilor       229

Capitolul XIV - Mai devreme sau mai târziu adevarul va triumfa in fata greselii si a obstacolelor ce i se pun in cale       254

Scrisoarea dlui Denis Diderot referitoare la critica Eseului despre prejudecati       279

Postfata - Actualitatea lui d’Holbach in epoca spiritului      290