Scripta Aramaica

Descriere

Volumul Scripta aramaica oferă o amplă prezentare a unor monumente literare atât cu caracter religios, cât și profan, aparținând acelor culturi care au folosit aramaica, limba de cultură a Orientului Mijlociu, timp de multe secole. Traduse din original, sunt prezentate rând pe rând manuscrise ale esenienilor de la Marea Moartă, extrase din literatura aramaică a iudeilor sau din literatura aramaică ghemarică, precum și texte ale enigmaticilor mandeeni, cunoscuți ca „ultimii gnostici”.

Arameii – popor semitic care vorbeau o limbă înrudită cu cea a arabilor, a canaaneenilor și a asiro-babilonienilor – sunt atestați documentar în mileniul al II-lea î.Hr., deci cu mult după egipteni, sumerieni, evrei și canaaneeni. Pentru a rescrie istoria arameilor mergem pe urmele unor izvoare valoroase, și anume: textele sacre ale evreilor, care sunt sursa cea mai veche cunoscută, textele cuneiforme asiriene și inscripțiile arameene. Istoria lumii nu ar fi completă dacă nu am așeza cultura aramaică alături de cea greacă, arabă, indiană, chineză, cea a Europei de Apus. Acest volum ne ajută să înțelegem influența considerabilă a acesteia în istoria culturii și civilizației lumii.

*

„Volumul de față prezintă unele aspecte istorice și literare ale acestei vaste culturi mult prea puțin cunoscute și despre care s-a scris fragmentar și relativ puțin, cultură despre care nu există o lucrare de ansamblu nici în literaturile străine."

Constantin Daniel

Cuprins

Studiu introductiv 9

I. Popoarele semite în lume 9
II. Canaaneenii în Siria și Palestina 13
III. Arameii 15
IV. Întemeierea statelor arameene 19
V. Statele arameene din Siria 21
VI. Arameenii în Mesopotamia sudică 29
VII. Statele arameene din epoca târzie 32
VIII. State și triburi arameene 36
IX. Modul de producţie tributal la arameeni 39
X. Limba aramaică 41
XI. Scrierea aramaică 76
XII. Arta arameeană 86
XIII. Religiile arameene 88
XIV. Expansiunea limbii arameene 94
XV. Aporturi arameene la culturile asiatice și europene 96

SCRIPTA ARAMAICA

Cuvântul traducătorului 111

Manuscrisele de la Marea Moartă și literatura aramaică a iudeilor 113

Notiţă introductivă 113
Apocriful Genezei 125
Cartea lui Enoh 137

Inscripţii arameene dinainte de era noastră 147
Notiţă introductivă 147
Inscripţiile nr. 222–224 148
Inscripţia nr. 216 158
Inscripţia nr. 202 160
Inscripţiile nr. 225–226 163
Inscripţia nr. 279 165

Literatura aramaică ghemarică 167
Notiţă introductivă 167
I. Mišna 175
II. Tratate posterioare Mišna 179
III. Tosefta 180
IV. Baraita 181
V. Ghemara 182
VI. Talmudul 183
VII. Midrașim 189
VIII. Targum 191
IX. Combaterea mafiei, astrologiei și superstiţiilor în scrierile talmudice 194
X. Igiena și medicina preventivă 196
Pirkei Avot 199
Răbdarea lui Hillel 211
Nimicirea Ierusalimului și cauzele ei 212
Netemeinicia astrologiei 215

Enigmaticii mandeeni: ultimii gnostici și literatura lor aramaică 221
Notiţă introductivă 221
1. Definiţia gnosticismului 222
2. Trăsăturile generale ale gnosticismului 223
3. Originile gnosticismului 225
4. Sistemele gnostice 229
5. Cauzele sociale, economice și politice ale apariţiei gnosticismului 246
6. Mandeenii și gnoza lor 250
Apostolul Vieţii 282
Acordarea unui nume 283
Litanie la căpătâiul unui om ce își dă duhul 285
Suferinţele Ierusalimului 288
Alegorie despre formarea obștei mandeene 291
Cele o mie și douăsprezece întrebări 300

Literatura și scrierea siro-aramaică 311
Notiţă introductivă 311
I. Scrierea 312
II. Literatura siriacă 314
III. Literatura siriacă înainte de schisma monofizită și cea nestoriană 319
IV. Literatura siriacă a mișcării nestoriene 331
V. Literatura mișcării monofizite 339
Împlinirea poruncilor 347
Despre inundarea orașului Edessa din anul 524 d.Hr. 349
Despre Zoroastru 351
Despre ferocitatea hunilor 354
Despre înţelesul viselor 355
Ia’cob din Serugh: cuvânt despre cei șapte tineri care au dormit ani îndelungaţi 356