Cartea lui J. P. Dubreuil este o alcatuire compozita de teme si referinte masonice; gasim aici o sectiune ce concentreaza problemele de istorie masonica, o sectiune de ritualistica, dar si o ampla alocare de spatiu editorial pentru prezentarea unor particularitati privind manifestarea Masoneriei in Europa. In mod simetric, la inceputul si, respectiv, la sfarsitul lucrarii sunt consemnate cate doua capitole ce evidentiaza atitudinea autorului fata de fenomenul masonic. Cartea se deschide cu o argumentatie consistenta privind definirea Artei regale, pentru ca, in incheiere, sa se sublinieze nevoia de reformare, pe alocuri, a procesului de transmitere a invataturii initiatice, precum si pledoaria autorului referitoare la presiunea constanta pe care lojile au suportat-o ca urmare a emiterii bulelor papale de excomunicare.

In preambulul lucrarii, autorul produce o succinta expunere de motive despre scopul demersului sau si, astfel, il face partas pe cititor la ceea ce am putea numi aici resortul interior care l-a animat in actiunea sa de a oferi o marturie despre Masoneria timpului sau. In esenta, asa cum afirma in mod explicit, autorul considera de datoria sa sa intervina pentru […] a distruge falsele prejudecati ale oamenilor care inca se mai indreapta contra Francmasoneriei [...]; el a definit Masoneria ca fiind [...] o societate de barbati, reuniti in scopul de a practica toate virtutile, de a exercita la scara universala iubirea fata de semeni si de a se intrajutora in cazul grelelor incercari ale vietii.

Rand pe rand, Dubreuil aduce in fata cititorului textele ritualice privind deschiderea lojii ucenicilor, calfelor sau maestrilor, precum si pe cele referitoare la derularea agapelor masonice sau la ceremoniile gradului de maestru perfect si, prin aceasta dezvaluire, produce cumva o dovada a faptului ca, in esenta, Masoneria nu are niciun secret, ci doar un Adevar care asteapta sa fie descoperit. (Vasile Zecheru)

„Savantii au dorit sa faca din Masonerie o stiinta universala. Asa se face ca astazi multe scoli stiintifice sunt deschise catre Orienturi. Altele, care nu sunt savante, dar sunt entuziasmate de teosofia antica, au venit cu tot felul de erori si de prejudecati si au servit drept acoperire imensei multimi de asociatii care nu urmeaza defel principiile masonice, ci se ocupa de materiile profane si politice, fapt ce i-a atras adevaratei Masonerii persecutii pe care nu le merita. Fara a ne extinde pe un traseu al riturilor si gradelor ce trebuie urmate si fara a examina daca riturile templiere, filosofice sau scotiene sunt de preferat, noi le vom crede a fi bune toate, cu conditia sa se aplece asupra cautarii Adevarului, iar eforturile lor sa se indrepte spre ameliorarea speciei umane; aceste doua proiecte sunt deschise unor variatii largi si ofera atatea cai de urmat, incat nu ne propunem sa-i luam drept model nici pe iluminati, nici pe templieri, caci numele nu inseamna nimic. Esentialul este sa-ti atingi scopul.”

J. P. Dubreuil

„Cel care urmeaza sa fie acceptat ca ucenic va trebui sa se retraga in izolare spre a medita, sa exerseze la propriu compasiunea fata de un om nevoias, lipsit de cele necesare unui trai decent si sa se imbrace in alb in ziua primirii sale in Masonerie. Candidatul la gradul de companion se va retrage in liniste si izolare pentru a reflecta la destinul uman si pentru a se documenta in legatura cu filozofii antici; el va continua, totodata, sa-si manifeste spiritul de caritate oferind daruri unor semeni aflati in suferinta. La admiterea in Camera de mijloc, aspirantul trebuie sa promita venerabilului ca se va retrage intr-un loc solitar pentru cel putin o ora spre a medita la propria-i viata, la faptele, sentimentele si gandurile sale, dupa care va consemna in scris rezultatul meditatiilor sale pentru ca marturisirea respectiva sa poata fi arhivata de catre secretarul atelierului. Candidatul va face apoi dovada ca a citit cartile recomandate de catre fratii din loja si va prezenta scurte recenzii asupra acestor lecturi. In final, aspirantul la gradul de maestru va promite solemn ca va ierta jignirile care i-au fost aduse de catre semeni si ca va alunga din inima sa sentimentele de ura, invidie, furie, vanitate etc.”

Vasile Zecheru

Cuprins

Lista de abrevieri 8

Cuvant-inainte 10

Scopul acestei lucrari 17

Cap I. Ce este Francmasoneria? 23

Cap II. Initierea 29

Cap III. Asemanari intre initierile egiptenilor, evreilor si crestinilor si cele ale masonilor 35

Cap IV. Alegoriile misterelor egiptene, iudeo-crestine si masonice moderne
Alegoriile 39
Misterele 41

Cap V. Asemanari intre ornamentele, decorurile si simbolurile egiptene, evreiesti, crestine si masonice
Ornamente si decoruri 43
Simboluri, steme 44

Cap VI. Secrete. Semne de recunoastere. Parole.
Doctrine asemanatoare in religiile egipteana, iudaica, masonica si crestina 47
Secrete 47
Cuvinte de recunoastere (Parole) 48
Doctrine 48

Cap VII. Scurt istoric al legendei lui Hiram Adonhiram sau Adoram, arhitect al Templului lui Solomon 51

Cap VIII. Masoneria adonhiramita
Cum trebuie sa se comporte un mason in Loja 57
Ce trebuie respectat intr-o Loja regulara 58
Deschiderea lucrarilor lojilor 59

Cap IX. Deschiderea Lojii la primirea in gradul de Ucenic 63
Catehismul Ucenicilor 64

Cap X. Ritualul agapei masonice
Dispunerea la agapa fraterna 75
Deschiderea agapei 76
Primul tip de toast (inchinare, cinstire) 77
Sarcina Fratelui ambasador 79
Ceremonialul de toast in sanatatea Ven:. L:., efectuat de primii trei oficianti 80
Ceremonia de multumire a Ucenicilor 81
Ultimul toast 82

Cap XI. Companionul. Al doilea grad masonic
Deschiderea Lojii si catehismul Calfelor 87
Deschiderea Lojii Calfelor 87
Catehismul Calfelor 88
Sarcina expertilor 96

Cap XII. Loja Maestrilor. Al treilea grad masonic
Deschiderea Lojii Maestrilor 97
Catehismul Maestrilor 99

Cap XIII. Maestrul Perfect – al patrulea grad masonic
Ceremonia de primire 109
Catehismul Maestrilor Perfecti 111
Cavalerii cruciati 114
Catehismul 121

Cap XIV. Masoneria in Italia 127

Cap XV. Miscarea Carbonarilor 139

Cap XVI. Masoneria din nordul Europei 157
Iluminatii 157

Cap XVII. Masoneria in Germania 165

Cap XVIII. Masoneria in Danemarca 177

Cap XIX. Masoneria in Elvetia 179

Cap XX. Masoneria in Polonia, in Suedia si in Rusia 183

Cap XXI. Masoneria in Anglia 191

Cap XXII. Masoneria in America 207

Cap XXIII. Masoneria in Portugalia 219

Cap XXIV. Masoneria in Spania 221

Cap XXV. Masoneria in Franta 223

Cap XXVI. Despre Ordinul Templierilor moderni 231

Cap XXVII. Sarbatorile masonice 237
Baza cultului 237

Cap XXVIII. Ceremoniile masonice
Lojile de adoptie 247
Ceremonialul botezului masonic al unui fiu de mason, pentru toate riturile masonice 250
Ceremonia de confirmare a unui Luwton, la varsta de saptesprezece ani 254
Ceremonia funerara la moartea unui mason.
Decorarea Lojii 257
Decorarea cavoului sau a locului unde are loc ceremonia de inmormantare 258
Sala funerara 258
Ceremonia de consacrare a unui Templu masonic 262
Ceremonialul de uniune, alianta si fraternitate intre doua Loji de diferite Orienturi si nationalitati 264
Ceremonia de afiliere a Lojilor de mai sus 264
Obiectele folosite la ceremonie 265

Cap XXIX. Despre un proiect de reforma menit sa previna abuzurile Masoneriei 269
Incercarile 271
Conditii de indeplinit inainte de a se prezenta la incercarile pentru cele trei grade simbolice 273
Conditii de indeplinit pentru admiterea in primul grad, cel de Ucenic 273
Conditii de indeplinit pentru admiterea in al doilea grad, cel de Calfa 274
Conditii de indeplinit pentru admiterea in al treilea grad masonic, cel de Maestru 274

Cap XXX. Francmasoneria condamnata de Bulele suveranilor pontifi
Bula Papei Leon al XII-lea 277
Circulara arhiepiscopilor si episcopilor
din Belgia privind Francmasoneria 286