Lama Anagarika Govinda, francez de origine, spunea despre sine: "Am fost cetatean al doua lumi, hranit in prima tinerete de marile traditii ale culturii occidentale si sustinut apoi de stravechile si sacrele traditii ale Orientului, unde mi-am petrecut cea mai mare parte a vietii. Sper ca prin cartile mele voi realiza o punte de legatura intre cele doua lumi, ca ele nu vor fi simple manuale sau surse de informatii, ci un indemn pentru altii de a trece podul in ambele sensuri. Scopul nu este convertirea unilaterala a cuiva, ci a-i incuraja pe altii sa continue explorarea in care am fost angajat - aceasta nu de dragul vreunei solutii finale, ci pentru bucuria de a sti ca aventura spirituala a unei vieti creatoare nu are limite, rasplata ei gasindu-se in actul mersului, iar nu in punctul de sosire. Putem avea un tel si o directie, dar daca telul este autentic, realizarea lui consta in fiecare pas facut catre el. Drumul insusi este telul!

De aici se vede importanta covarsitoare a caii, si deoarece nu exista vreo cale unica, urmeaza ca fiecare faptura omeneasca trebuie sa-si afle calea ei proprie; a pasi pe calea altcuiva inseamna a nu te conforma naturii tale. Acesta este un lucru de prima importanta, care trebuie avut in vedere atunci cand vorbim despre meditatie, iar un maestru intelept este acela care isi ajuta discipolul sa se gaseasca pe sine si sa-si descopere calea. Un Maestru care incearca sa-i impuna discipolului propria sa personalitate, cale si idei, ii violeaza natura acestuia. Adevarata menire a unui Maestru este sa inspire si nu doar sa invete. Ramane la alegerea elevului sa asimileze ceea ce se potriveste naturii si intelegerii sale, si ii este util in evolutia spirituala. Calea se formeaza astfel in actul mersului. Acesta poarta in sine telul si directia launtrica".