Poate că nu putem controla mereu împrejurările, însă deținem un control însemnat asupra reacțiilor noastre la circumstanțele în care ne aflăm. Deoarece felul în care experimentăm stresul depinde foarte mult de felul în care alegem să gândim despre stresorii noștri, avem posibilitatea de a ne reduce substanțial stresul prin cultivarea atitudinilor care sprijină seninătatea, care se concentrează asupra aspectelor pozitive și care ne ajută să ne folosim resursele. 

Când lumea se gândește la gestionarea stresului, de fapt se gândește cum să elimine sau să controleze stresorii cu care se confruntă. Deși există metode de a minimiza sau de a reduce numărul stresorilor, nu întotdeauna este posibil să eliminăm toți stresorii și nici nu ar fi de dorit să putem face asta. Adesea ne putem găsi în situații în care nu ne putem schimba circumstanțele sau cel puțin nu imediat. Din acest motiv atitudinea este așa de importantă: ne putem controla reacțiile la împrejurările în care ne aflăm, chiar dacă nu ne sunt stresanți și asupra cărora nu pot exercita control. Haideți să vedem de ce.

Cum afectează factorii mintali modul în care trăim stresul

Suntem înconjurați în mod constant de potențiali stresori. Unii dintre aceștia ne afectează mai mult decât alții, iar unii stresori îi afectează pe unii oameni mai mult decât pe alții. Un factor crucial ce determină care stresori afectează care oameni și în ce măsură: percepția. Reacția la stres a corpului este declanșată de percepția unor amenințări la adresa sănătății și integrității noastre, și fiecare dintre noi percepe lucrurile altfel. De multă vreme s-a observat că două persoane pot trece prin aceeași experiență, dar reacționând cu totul diferit. Un șofer va reacționa la traficul congestionat cu furie și stres, în timp ce șoferul din mașina alăturată poate accepta faptul că va întârzia și va alege să asculte muzică la radio și să se relaxeze. Două persoane se pot confrunta cu același termen-limită la locul de muncă și cu aceleași provocări; în ziua termenului-limită, una din ele se va simți copleșită și epuizată, iar cealaltă va fi vioaie și entuziasmată la ideea că a terminat proiectul. Este important să înțelegem de unde apar aceste diferențe și să descoperim cum putem folosi această înțelegere pentru a ne menține starea de relaxare atunci când ne confruntăm cu potențiali stresori. În primul rând, este vital să știm că un factor pe care toți îl avem în comun poate face diferența între activarea reacției noastre la stres și menținerea stării de relaxare. 

Ce tipare de gândire contribuie la apariţia stresului?

Este un pas important să înțelegeți cum anume contribuie gândurile voastre la apariția stresului, iar conștientizarea faptului că este posibil să schimbați aceste gânduri este o etapă chiar mai importantă. Dar, înainte de a putea schimba tiparele de gândire pentru a reduce stresul, este crucial să identificați tiparele de gândire care sunt cele mai nocive – dar și pe cele care vă pot da putere –, ca să implementaţi schimbări cu adevărat semnificative. Următoarele tipare de gândire au cel mai mare impact asupra nivelului de stres.

Pesimismul și optimismul

Deseori, oamenii au impresia că pesimismul se caracterizează prin a vedea paharul ca fiind pe jumătate gol, iar optimismul, prin a-l vedea pe jumătate plin – adică pesimiștii observă mai frecvent aspectele negative ale unei situații, iar optimiștii se concentrează mai degrabă asupra aspectelor pozitive, uneori chiar prea mult. Este parțial adevărat, însă trăsăturile care definesc optimismul și pesimismul sunt ceva mai complexe.

Tendința voastră de a fi optimist sau pesimist este legată de modul vostru de a explica lucrurile, adică de modul în care vă explicați experiențele. Optimiștii și pesimiștii se situează pe poziții opuse în privința modurilor de explicare a lucrurilor. Când se întâmplă lucruri pozitive, optimiștii au tendința să proceseze respectivele situații în cadrul a trei presupuneri principale:

• Optimiștii se consideră sursa tuturor lucrurilor bune din viața lor.
• Optimiștii consideră un succes drept un semn că urmează și alte succese.
• Optimiștii presupun că efectele succeselor de care se bucură sunt pe termen lung.

Pesimiștii au tendința să se lase dominați de presupuneri contrare:

• Pesimiștii atribuie evenimentele pozitive întâmplării sau altor factori din afara lor.
• Pesimiștii cred că succesele din viața lor sunt incidente izolate.
• Pesimiștii cred că succesele lor sunt de scurtă durată.

Cu toate că lumea (în special cei care tind să fie pesimiști) are impresia că optimiștii văd numai ceea ce vor să vadă, studiile demonstrează că optimiștilor chiar le merge mai bine. Și mai interesant, s-a descoperit că optimiștii nu sunt mai fericiți deoarece au o viață mai bună; mai degrabă, aceștia văd lucruri bune peste tot datorită modului lor optimist de a privi lumea. Optimiștii se bucură de o sănătate emoțională mai bună, sunt mai longevivi, au mai mult succes în viață și, desigur, sunt mai puțin stresați. Un anumit studiu a cercetat impactul optimismului, al afectelor pozitive (a fi într-o dispoziție bună) și al sprijinului social și s-a constatat că acești factori influențează cu 17 procente sănătatea fizică și cu 33 de procente sănătatea emoțională! Aceste rezultate subliniază și mai mult importanța gândirii pozitive, a fericirii și a prezenței unor persoane care să vă sprijine în viața voastră.

Pe de altă parte, pesimiștii nu doar ratează fericirea de care se bucură optimiștii, dar și sănătatea lor e mai puțin bună, conform mai multor studii. Pesimiștii au tendința de a contracta mai frecvent boli infecțioase, au un nivel mai scăzut al sănătății generale și o mortalitate mai timpurie. În plus, au mai puțin succes în viață decât optimiștii. Tiparele de gândire pesimistă pot fi subtile, dar merită să le identificăm și să le eliminăm, pentru că aceasta poate duce la mai multe experiențe pozitive de-a lungul vieții.