Liderul spiritual si politic al Tibetului, castigator al Premiului Nobel pentru Pace in anul 1989, a fost recunoscut ca fiind cea de-a paisprezecea reincarnare a lui Dalai Lama in 1938, la varsta de doi ani, prin intermediul unui proces traditional de „descoperire”. Inclinatia innascuta pentru studiu si curiozitatea pentru lumea din jurul Tibetului l-au determinat sa-si largeasca permanent cunostintele - inclusiv studii de limba engleza, stiinta si matematici -, insa partea cea mai importanta a educatiei sale a fost facuta in maniera traditionala tibetana (asa cum va descrie mai tarziu in autobiografia sa).

In ultimii ani, multe universitati occidentale i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa ca o recunoastere a importantei scrierilor sale asupra filozofiei budiste si a rolului pe care personalitatea sa il joaca in dialogul ecumenic si in mentinerea armoniei intre marile religii ale lumii. In timpul calatoriilor pe care le-a efectuat in strainatate, Sfintia Sa a sustinut cu tarie necesitatea respectului reciproc si a unei mai bune intelegeri intre diferitele credinte ale lumii. In aparitiile sale publice, Dalai Lama urmareste sa transmita neobositul sau mesaj de iubire, compasiune si nonviolenta, precum si sentimentul universalei responsabilitati pentru destinul acestei lumi, pentru pace.