Pare ciudat să vă gândiți să investiți timp în crearea unei relații cu voi înșivă? Poate vă gândiți: Sunt eu însumi (însămi) întotdeauna; de ce aș avea nevoie să lucrez la o relație cu mine? De fapt, cum ar arăta ea? Dar ea e relația voastră de bază, pe care nu o egalează nicio alta; ea vă decide fericirea, succesul și conectarea autentică cu ceilalți. Cunoscându-vă pe voi înșivă și prețuindu-vă trăirile interioare, căpătați mai multă pricepere de a-i înțelege și iubi pe ceilalți.

Din păcate, se poate să vă fi neglijat relația cu voi înșivă, ca urmare a faptului că ați crescut cu părinți imaturi emoțional (IE) care au ignorat importanța lumii voastre interioare. Această conexiune esențială cu voi înșivă are nevoie acum – și merită – o atenție devotată.

IMPACTUL FAPTULUI CĂ LUMEA VOASTRĂ INTERIOARĂ A FOST IGNORATĂ

Dacă părinții IE v-au invalidat sau ignorat trăirile interioare când erați copii, e posibil să considerați că nu meritați să fiți luați în serios. Sau chiar să credeți că ceea ce se petrece în lăuntrul vostru nu e important. Văd acest lucru deseori în ședințele de psihoterapie. Deși vin la terapie ca să discute despre problemele lor, clienții reduc adesea importanța lucrurilor care îi preocupă, făcând comentarii prin care se minimalizează singuri, de genul: „Știu că e o prostie, dar…” sau: „E așa un fleac, că mi-e și rușine să recunosc”. Propria lume interioară le pare lipsită de legitimitate, iar sentimentele puternice pe care le au le trezesc rușinea.

Când vă reprimați ideile și pasiunile, lumea voastră interioară se îngustează. Mulți dintre noi încercăm să umplem acest gol al neglijării emoționale de sine preocupându-ne obsesiv de relații și evenimente. Însă niciun lucru din lumea exterioară, a oamenilor și situațiilor, nu va părea vreodată de ajuns cât timp vă ignorați trăirile interioare. Activitatea exterioară, oricât de multă, nu va reuși să umple golul în care ar trebui să existe o fascinație consistentă față de propria lume interioară.

REALITATEA LUMII VOASTRE INTERIOARE: DOVEZILE CARE O CONFIRMĂ

În general admitem în permanență lumea interioară, bazându-ne pe ea în toate aspectele vieții. Altfel n-am putea vorbi deloc despre funcționarea umană. Doar că nu realizăm în ce măsură viața noastră de zi cu zi depinde de consultarea lumii interioare și a trăirilor lăuntrice.

Lumea voastră lăuntrică vă determină cele mai importante credințe și decizii în viață: cine considerați că sunteți, în ce credeți și ce viitor vă doriți. Ea vă insuflă aspirațiile ca persoană, ce învățături le transmiteți copiilor voștri și cum înțelegeți sensul vieții. Viața interioară e cum nu se poate mai practică – ce poate fi mai elementar decât a ști ce vă e necesar pentru a supraviețui? Este la fel de reală ca orice lucru tangibil.

Când vorbim despre siguranța de sine, voința și stima de sine a unei persoane, ne comportăm ca și cum aceste trăsături ar fi lucruri reale și, negreșit, chiar așa sunt. La fel și încrederea, loialitatea, optimismul și „mersul pe instinct”. Din lumea voastră interioară izvorăsc soluțiile la probleme, momentele de revelație și înțelegerea felului în care funcționează lucrurile.

Educația e un exemplu de îndeletnicire foarte prețuită a lumii interioare. Dorința de a vă educa și perfecționa se naște din lumea voastră lăuntrică, la fel și curiozitatea, ambiția și capacitatea de autoreflecție. Ne-ar fi imposibil să ne stabilim obiective sau să ne imaginăm ceva mai bun dacă n-ar exista o cunoaștere interioară care să ne îndrume înainte. Cumva, putem să privim în interior, să ne imaginăm planuri și să trasăm o traiectorie, în ciuda presiunilor și tentațiilor exterioare. Această capacitate interioară de a ne evalua viața și de a stabili încotro vrem să mergem este forța care ne permite să ne schimbăm în bine.

N-ați putea să fiți independenți sau să vă faceți prieteni dacă eul vostru lăuntric și lumea voastră interioară n-ar fi reale. Energia, umorul, entuziasmul și altruismul – toate de acolo vin. Capacitatea voastră de a fi drepți și loiali față de ceilalți vine din interior, la fel și interesul de a juca rolurile de antrenori, lideri sau mentori. Dorința de a-i iubi pe ceilalți și de a face lumea să fie mai bună vine din interior. Sensul vieții voastre poate fi găsit numai înăuntru.

CE ESTE, MAI EXACT, EUL VOSTRU LĂUNTRIC?

Mie îmi place expresia eu lăuntric pentru că e simplă, directă și de neconfundat în limbajul obișnuit. Când mă refer la eu în acest fel, oamenii par să știe despre ce vorbesc. Eul lăuntric e acel martor interior – nucleul ființei voastre – care primește și asimilează totalitatea vieții, dar rămâne neschimbat de viață. Eul lăuntric este cine simțiți că sunteți la cel mai profund nivel. Este individualitatea voastră unică, aflată la baza personalității voastre, a rolului în familie și a identității sociale.

Deși eul lăuntric nu poate fi văzut, măsurat sau atins, prezența lui vă sprijină din interior, iar dacă vă decuplați față de el, simțiți un gol. E ca un prieten interior credincios și înțelept, care se preocupă întotdeauna de ceea ce e mai bine pentru voi. El vă populează lumea interioară și comunică cu voi prin trăirile voastre interioare.

CUM BENEFICIAȚI DE PE URMA GHIDAJULUI EULUI LĂUNTRIC

Eul lăuntric vă protejează și vă îmbogățește viața prin următoarele surse de ghidaj:

1. Stări afective care vă alertează. Eul lăuntric folosește cele mai profunde sentimente ale voastre – nu simple reacții superficiale – pentru a vă orienta spre ceea ce vă e prielnic. Vă energizează când întâlniți lucruri care scot la suprafață tot ce aveți mai bun și vă face să vă fie groază de lucruri care vă trezesc plictiseală, nemulțumire sau depresie. Ba chiar vă avertizează prin neliniște, frică sau panică în situații de posibilă exploatare sau pericol.

2. Un simț al cunoașterii nemijlocite. Eul vostru lăuntric se focalizează cu maximă precizie asupra adevăratei naturi a unei situații sau a adevăratei intenții a unei alte persoane. Există lucruri pe care le știți pur și simplu, instinctiv. La această cunoaștere intuitivă vă referiți când spuneți: „Înțeleg”, „M-am prins” sau pătrundeți în alt fel un lucru dintr-odată. PIE ar putea încerca să vă convingă să negați această conștientizare lăuntrică, dar eul lăuntric știe ce știe.

3. Revelații inspirate. Ideile inspirate se deosebesc de multitudinea obișnuită de gânduri cotidiene. Revelațiile provenind de la eul lăuntric furnizează informații mai profunde decât cele pe care vi le-ar putea oferi gândirea obișnuită. Când aveți revelații, raționați clar și vedeți miezul unei probleme. Revelațiile vă ajută să rezolvați dileme, să analizați lanțuri cauzale și să găsiți soluții creative. Revelațiile inspirate apar adesea din senin în timp ce faceți altceva, de pildă vă plimbați, faceți duș sau conduceți mașina.

4. Ghidare pentru a supraviețui. Supraviețuirea fizică poate fi cel mai mare beneficiu al unei bune relații cu lumea voastră interioară. Supraviețuitorii de excepție au avut un eu lăuntric puternic, în care s-au încrezut și la care au apelat în condiții extrem de dure (Bickel, 2000; Huntford, 1985; Simpson, 1988). Lumea interioară bogată a supraviețuitorilor de succes i-a ajutat să reușească, folosind darurile umorului, altruismului, imaginației, sensului și optimismului (Frankl, 1959; Siebert, 1993; Vaillant, 1993). Lawrence Gonzales (2003) s-a exprimat astfel: „Pentru a supraviețui e necesar să te găsești pe tine însuți. După aceea nu mai contează unde te afli” (167).

ÎNCEPEȚI O RELAȚIE MAI BUNĂ CU VOI ÎNȘIVĂ

Persoanele imature emoțional vă ignoră lumea interioară ca și cum ar fi inutilă și irelevantă. Dacă credeți în aceste acte de ignorare, vă va scăpa înțelepciunea pe care eul lăuntric v-o oferă sub forma sentimentelor, intuițiilor și revelațiilor. Dar puteți folosi cele cinci căi de mai jos pentru a crea o relație bazată pe mai mare încredere și respect cu eul vostru lăuntric și cu îndrumările oferite de el.

1. Fiți atenți la senzațiile fizice interioare pe care le aveți. Una dintre cele mai bune căi de a vă întări ghidajul interior constă în a fi atenți la toate senzațiile fizice. Eul lăuntric vă vorbește prin intermediul corpului, misiunea sa principală fiind starea voastră de bine. Corpul vă dă în permanență informații la zi despre „starea națiunii”, informându-vă în ce măsură vă sunt împlinite, neglijate sau amenințate nevoile psihice și fizice. Pentru a vă construi o relație mai bună cu voi înșivă, e necesar uneori să învățați din nou, de la zero, să dați atenție senzațiilor fizice.

2. Clarificați-vă ce înseamnă sentimentele pe care le nutriți. Când un părinte vă învață să vă ignorați sentimentele, practic vă transmite că lumea voastră interioară nu contează. Asta vă subminează relația cu voi înșivă. Dar sentimentele respinse nu dispar, ci intră în subteran. Iar dacă sunt reprimate îndeajuns, sentimentele vor ieși în final la suprafață sub formă de depresie, anxietate sau punere în act. De aceea e întotdeauna profitabil să căutați cauza a ceea ce simțiți. Aveți încredere că există un motiv și gândiți-vă ce s-a întâmplat chiar înainte de a începe să vă simțiți așa. Când vă abordați sentimentele ca și cum ar avea logică, îi arătați eului vostru lăuntric că poate să vă vorbească și că îl veți asculta.

3. Refuzați să vă judecați și să vă criticați. Dacă ați crescut cu părinți IE, se poate să fiți extrem de autocritici, întrucât ei consideră critica drept singura cale de a vă face să deveniți o persoană responsabilă Dar critica nu vă îmbunătățește, așa cum atacarea stimei de sine a unui copil nu-l face mai sigur de sine. Autocritica nu e nicidecum calea spre o relație cu voi înșivă. Ea vă condamnă la o relație de dependență anxioasă, în care nu există putere mai mare decât părerea altcuiva despre voi. În loc să vă judecați, ce-ar fi să vă gândiți ce ați vrea să schimbați, să identificați pașii necesari pentru a obține acea schimbare și să căutați sprijin?

4. Identificați ce aveți nevoie. Când sunteți educați să-i puneți pe alții pe primul loc, este posibil să pierdeți contactul chiar și cu nevoile voastre de bază, cum ar fi cea de odihnă, somn sau recreere. Deoarece ați fost educați de timpuriu să vă autoneglijați, acum va fi necesar un efort conștient și deliberat pentru a avea grijă de voi înșivă. Când dați atenție imboldurilor eului vostru lăuntric, e posibil să descoperiți că aveți mai mare nevoie de contacte sociale, activități de grup sau implicare în comunitate decât credeați. Din fericire, pe măsură ce vă construiți o relație mai bună cu voi înșivă, vă veți simți tot mai siguri pe voi și în largul vostru în ce privește căutarea situațiilor sociale care vă bucură.

5. Visați cu ochii deschiși la scopul vieții voastre și la locul căruia îi aparțineți. Eul vostru interior vă îmboldește să visați și să vă imaginați în circumstanțe noi, care vi se potrivesc mai bine. Poate că încă nu știți care e scopul vostru în viață sau genul de comunitate de care aveți nevoie, dar, odată ce începeți să căutați în interior, vă veți simți mai energizați și mai plini de speranță. Visurile cu ochii deschiși sunt, pentru orice persoană, primul pas spre a găsi o viață mai plină de sens și mai împlinită.