Un om nu poate însoți un alt om decât până în punctul în care el însuși a fost dispus să pătrundă în propria lume interioară. În mitologia greacă, Chiron întruchipează paradoxul vindecătorului rănit: propria suferință nu îl împiedică să-i călăuzească pe ceilalți, ci îi conferă capacitatea de a înțelege și conține durerea lor.

Colecția se adresează tuturor celor care sunt, zi de zi, martori ai suferinței umane – terapeuți, medici, preoți, îngrijitori, specialiști care activează în profesii de ajutorare a celorlalți – și explorează relația vie dintre rana personală și capacitatea de a sta cu suferința altuia. Îngrijirea de sine, limitele, vulnerabilitatea, sensul – toate acestea se adună în jurul aceleiași întrebări: Cum îți păstrezi echilibrul interior atunci când chemarea ta presupune să rămâi în proximitatea durerii?