Dogen Kigen (1200-1253) s a nascut intr o familie de nobili japonezi. Ramanand orfan de ambii parinti, Dogen intra la varsta de treisprezece ani in manastirea de pe muntele Hiei, manat de dorinta de a cauta invatatura autentica a lui Buddha. Aici a studiat mai intai budismul tendai. Cum invatatura primita nu l a multumit, s a stabilit pe langa calugarul Eisai, fondatorul scolii Rinzai in Japonia. Dupa moartea acestuia, Dogen continua practica sub indrumarea discipolului acestuia, Myozen, pe care il insoteste in China, in anul 1223, cu scopul de a se instrui in budismul cel mai autentic.

Dupa moartea lui Myozen, intr o vreme cand ch'an ul se afla intr o rapida decadere datorita eclectismului si a tendintei centrifuge manifestate prin aparitia a numeroase scoli, Dogen il intalneste pe muntele Tendo pe maestrul Nyojo (in chineza Ju jing), conducatorul scolii Soto, care propovaduia practica asidua a meditatiei in pozitia asezata, za zen. Dupa ce a practicat timp de trei ani cu Nyojo, Dogen primeste de la acesta "transmisia" si sarcina de a raspandi  invatatura. Ca atare, se intoarce in Japonia in 1227 si predica la Kyoto, in temple modeste, principiile fundamentale ale Zenului Soto, si anume:

- practica este fara scop si fara obiect (mushotoku);

- abandonul corpului si mintii (shin jin datsu raku);

- practica este insasi satori (shusho ichinyo)

In 1224 Dogen fondeaza templul Eihei ji ("Templul pacii eterne"), langa Fukui, in muntii din nord vestul Japoniei, care va ramane pana in zilele noastre "capitala" mondiala a Zenului Soto. Dogen moare la Kyoto, la 28 august 1253.