Gabor Maté - De ce normalitatea este un mit [Mitul normalitatii - fragment în avanpremieră]

"In cea mai obsedata de sanatate societate din toate timpurile, lucrurile nu stau deloc bine.

Sanatatea si bunastarea au devenit o fixatie moderna. Industriile de miliarde de dolari mizeaza pe investitiile continue ale oamenilor – mentale si emotionale, ca sa nu mai vorbim de cele financiare – aflati in misiuni nesfarsite precum a manca mai bine, a arata mai tanar, a trai mai mult, a se simti mai vioi sau pur si simplu a avea mai putine simptome.

Intalnim asa-zise bombe de „stiri de ultima ora despre sanatate” pe copertile revistelor, in stirile de la televizor, in publicitatea omniprezenta si in avalansa zilnica de continut online viral, toate acestea promovand un anumit mod de imbunatatire de sine. Facem tot posibilul sa tinem pasul: luam suplimente, ne inscriem la cursuri de yoga, schimbam in serie dietele, cheltuim bani pentru teste genetice, elaboram strategii de prevenire a cancerului sau a dementei si cautam sfaturi medicale sau terapii alternative pentru lucrul cu afectiuni ale corpului, psihicului si sufletului.

Si totusi, sanatatea noastra colectiva se deterioreaza.

Ce se intampla? Cum am putea sa intelegem faptul ca in lumea noastra moderna, aflata pe culmile ingeniozitatii si sofisticarii medicale, asistam la aparitia a tot mai multe boli fizice cronice si afectiuni precum boli psihice si dependenta? Mai mult decat atat, cum se face ca nu suntem mai alarmati? Asta daca ne dam seama de ce se intampla! Si cum sa gasim calea de a preveni si de a vindeca numeroasele afectiuni care ne iau cu asalt, chiar si lasand la o parte catastrofele acute, cum ar fi pandemia COVID-19?

Am ajuns sa cred ca, in spatele intregii epidemii de afectiuni cronice, mentale si fizice, care ne afecteaza in momentul actual, exista ceva in neregula in insasi cultura noastra, care genereaza atat epidemia de afectiuni de care suferim, cat si, in mod crucial, barierele ideologice care ne impiedica sa vedem clar situatia dificila, pentru a putea face ceva in acest sens. Aceste bariere – prevalente in intreaga cultura, dar endemice, intr-o masura tragica, in propria mea profesie – ne fac sa ignoram conexiunile care leaga sanatatea de viata socioemotionala.

Expresia „o cultura toxica” poate sugera lucruri precum poluantii din mediul inconjurator, atat de raspanditi inca de la inceputul erei industriale si atat de potrivnici sanatatii umane. De la particulele de azbest la cantitatile dezlantuite de dioxid de carbon din atmosfera, intr-adevar, nu ducem lipsa de toxine reale, fizice, in jurul nostru. Am putea, de asemenea, sa intelegem termenul „toxic” in sensul sau mai contemporan, [ce tine de zona culturala] pop-psihologica, cu sensul de raspandire a negativitatii, a neincrederii, a ostilitatii si a polarizarii care, fara indoiala, caracterizeaza momentul sociopolitic actual.

Cu siguranta ca putem integra aceste doua sensuri in discutia noastra, dar eu folosesc expresia „cultura toxica” pentru a caracteriza ceva chiar mai larg si fundamental: intregul context de structuri sociale, sisteme de credinte, ipoteze si valori care ne inconjoara si care patrund in mod obligatoriu in fiecare aspect al vietii noastre.

Faptul ca viata sociala influenteaza sanatatea nu este o descoperire noua, dar recunoasterea acestui fapt nu a fost niciodata o chestiune de o mai mare urgenta. Consider ca este cea mai importanta si cea mai consecventa problema de sanatate a timpului nostru, determinata de efectele stresului in crestere, de inegalitate si de catastrofa climatica, si asta ca sa numesc doar cativa factori importanti. Conceptul nostru de bunastare trebuie sa treaca de la individual la global, in toate sensurile acestui cuvant. Acest lucru este valabil mai ales in epoca actuala a capitalismului globalizat, care, in cuvintele istoricului cultural Morris Berman, a devenit „mediul comercial total care circumscrie o intreaga lume mentala”. Avand in vedere unitatea minte‒corp care va fi evidentiata in aceasta carte, as adauga ca ea constituie, de asemenea, un mediu fiziologic total.

Ceea ce eu sustin este ca, prin insasi natura sa, cultura noastra sociala si economica genereaza factori de stres cronic care submineaza bunastarea in cele mai grave moduri, asa cum au facut-o cu o forta din ce in ce mai mare in ultimele cateva decenii.

Voi sustine ca o mare parte din ceea ce trece drept normal in societatea noastra nu este nici sanatos, nici natural si ca, pentru a indeplini criteriile de normalitate ale societatii moderne, trebuie sa ne conformam, in multe privinte, unor cerinte care sunt profund anormale fata de nevoile noastre naturale, drept urmare sunt nesanatoase si daunatoare la nivel fiziologic, mental si chiar spiritual.

Daca am putea incepe sa privim boala in sine nu ca pe o intorsatura cruda a sortii sau ca pe un mister nefast, ci mai degraba ca pe o consecinta asteptata si, prin urmare, normala a unor circumstante anormale, nenaturale, acest lucru ar avea implicatii revolutionare pentru modul in care abordam tot ceea ce tine de sanatate. Corpurile si mintile bolnave nu ar mai fi privite ca expresii ale unei patologii individuale, ci ca alarme vii care ne-ar indrepta atentia asupra aspectelor in care societatea noastra a luat-o razna si in care certitudinile si presupunerile noastre predominante legate de sanatate sunt, de fapt, fictiuni. Vazute cu claritate, acestea ne-ar putea oferi, de asemenea, indicii cu privire la ceea ce ar fi necesar pentru a inversa cursul lucrurilor si pentru a construi o lume mai sanatoasa.

Esenta, care concorda in totalitate cu ceea ce arata stiinta, este urmatoarea: sanatatea si boala nu sunt stari aleatorii intr-un anumit corp sau parte a corpului. Ele sunt, de fapt, o expresie a unei intregi vieti traite, una care, la randul ei, nu poate fi inteleasa in mod izolat, ci este influentata de – sau, mai bine spus, rezulta din – o retea de circumstante, relatii, evenimente si experiente.

Atunci cand putem privi cu claritate la ceea ce noi, la nivel de cultura, am normalizat in privinta sanatatii si a bolii si ne dam seama ca acesta nu este, de fapt, modul in care lucrurile sunt menite sau predestinate sa fie, apare posibilitatea de a ne intoarce la ceea ce Natura a intentionat dintotdeauna pentru noi. De aici si cuvantul „vindecare”: odata ce ne hotaram sa vedem clar cum stau lucrurile, procesul de vindecare – un cuvant care, la radacina sa, inseamna „intoarcerea la starea de intregire” – poate incepe. Aceasta afirmatie nu contine nicio promisiune de leacuri miraculoase, ci pur si simplu recunoasterea faptului ca fiecare dintre noi are acces la posibilitati inca neimaginate de bunastare, posibilitati care se dezvaluie doar atunci cand infruntam si demontam miturile inselatoare despre normalitate cu care ne-am obisnuit in mod pasiv. Daca acest lucru este adevarat pentru noi ca indivizi, trebuie sa fie valabil si pentru noi ca specie.

Vindecarea nu este garantata, dar este disponibila. Nu este exagerat sa spunem ca, in acest moment al istoriei Pamantului, ea este si necesara. Tot ceea ce am vazut si am invatat de-a lungul anilor imi da incredere ca putem accesa vindecarea."

Fragment in avanpremiera din cartea "Mitul Normalitatii - Trauma, boala si vindecarea intr-o cultura toxica"


Comentarii

Carte
Mitul Normalitatii - Trauma, boala si vindecarea intr-o cultura toxica Noul volum semnat de autorul cartii Cand corpul spune nu. Costul stresului ascuns este o investigatie revolutionara a surselor bolilor, o critica incurajatoare a modului in care societatea...
Adauga in cos Detalii produs
Autor
Gabor Mate Dr. Gabor Maté este autorul bestsellerurilor: Scattered Minds: A New Look at the Originsand Healing of Attention Deficit Disorder si When the Body Says No: The Cost of Hidden Stress , tiparite in...
Detalii autor
Colectie
PSIHOTERAPIA
Detalii colectie

Articole similare

Sinele ca Erou de Joseph Campbell
Sinele ca Erou de Joseph Campbell
In Occident ai libertatea si obligatia sa-ti descoperi destinul. Poti sa-l descoperi chiar tu insuti. Dar il descoperi? Fireste, nu este de loc rau daca, intamplator, esti binecuvantat cu multi...
K. G. Durckheim - Activism si seninatate
K. G. Durckheim - Activism si seninatate
Omul modern sufera de o lipsa de calm – de calm exterior si, mai mult inca, de calm interior. Omului modern ii lipseste seninatatea. Din lumea exterioara ne parvin nenumarate zgomote care, consecinta...