Blogul Editurii Herald

O singura data in viata am fost cu adevarat aproape de moarte. Am judecat gresit. Era intuneric, pe carosabil era trafic intens. Un sofer neatent de pe autostrada 405 din Los Angeles a virat in fata mea ca sa evite o rampa de iesire, iar eu am tras de volan ca sa-l evit la randul meu. Tirul enorm de pe banda din stanga nu era atat de departe in spate pe cat crezusem eu. Ultimii cativa centimetri ai barei de protectie din spate au atins exact coltul din fata al cabinei tirului. A fost de ajuns. Am pierdut controlul masinii. Aceasta a executat o rasucire lenta si solemna,in urma careia latura mea, a soferului, a ajuns lipita de partea din fataa camionului, care continua sa goneasca pe autostrada. Ma rog, din perspectiva mea a fost lenta si solemna. Parca eram prins in chihlimbar si priveam neajutorat cum masina se misca dupa voia ei, pana cand s-a proptit ingrila de protectie a tirului, perpendicular pe sensul de mers. Un far orbitor imi stralucea in fata.

„Se pare, dupa spusele celor mai faimosi rabini, ca Moise insusi, prevazand atat soarta pe care cartea sa trebuia sa o indure cat si falsele interpretari ce urmau sa i se dea ca urmare a trecerii timpului, a facut recurs la o lege orala, pe care a dat-o prin viu grai oamenilor care ii dovedisera credinta, insarcinandu-i sa o transmita in cel mai strict secret altor semeni care, transmitand-o la randul lor peste timp, a facut ca aceasta sa ajunga pana in zilele noastre. Aceasta lege orala de care evreii moderni sunt atat de mandri, se numeste Kabbala, de la un cuvant ebraic care inseamna: ceea ce e primit, ceea ce vine din alta parte, ceea ce se trece din mana in manä". - Fabre d’Olivet

Se spune ca mintea este un instrument puternic. Dar ce reprezinta si unde este localizata mai exact mintea? Cum reusim cu ajutorul mintii sa dam sens lumii si sa cream relatii semnificative cu ceilalti? Cum cladim echilibrul interior?

Conform teoriei lui dr. Daniel Siegel, un renumit specialist in educatie si psihiatrie, profesor la Universitatea din California, director al centrului de cercetare Mindful Awareness din cadrul aceleiasi universitati si director executiv al centrului educational Mindsight Institute,  mintea este mai mult decat o functie a creierului. Ea include experienta noastra fizica, dar si relatiile cu ceilalti. Mintea poate schimba evolutia culturala si poate, de asemenea, evolua pe masura ce noi ne schimbam.

Pe parcursul a zece editii de campanie Te asteptam in librarie!, Editura Herald a reușit sa readuca in atentia publicului fascinanta lume a cartilor, stimuland lectura și interesul pentru carti prin intermediul unor actiuni desfașurate in librarii.

Cu sprijinul celor 90 de librarii partenere, care au gazduit anul acesta oferta campaniei formata dintr-o selectie eclectica de 30 de titluri,  am cultivat interesul oamenilor de a veni la librarie, de a rasfoi titluri noi, de a participa la ateliere de dezvoltare personala sau lansari de carte și, mai ales, de a interactiona cu librarii care au avut de oferit incitante recomandari de lectura pentru toate gusturile.
 

René Guénon (1886-1951) a fost unul dintre primii ganditori moderni care a atras atentia asupra parcursului deviat al lumii de la intelepciunea primordiala. Pentru ganditorul francez nu era deviere, decadenta, criza sau cadere care sa nu poata fi rezumata in aceste cuvinte: pierderea transcendentei. In anul 1927 cand lui René Guénon ii aparea cartea Criza lumii moderne el inca mai credea ca diagnosticul pus lumii moderne va grabi intoarcerea occidentalilor la Traditie, la respectarea principiilor eterne si universale care inspirau autentica metafizica. Guénon nu inceta sa afirme, contra curentului dominant al vremurilor, ca substratul viu al unei culturi este in mod necesar de ordin metafizic, iar ceea ce tine de domeniul intelectual transmis si cultivat de Traditie nu ar trebui confundat cu rationalismul – filosofic si stiintific – pe bazele caruia s-a construit „lumea moderna”, funciarmente materialista si profana.

Magia este o practica ancestrala, iar urmele sale pot fi gasite oriunde ar cauta istoricul religiilor; magia exista, subzista, se transforma in sanul unei culturi; magia ofera un vast camp speculativ pornind de la simple analogii si asemanari. Perceperea asemanarilor intre obiecte este o trasatura fundamentala a gandirii umane. Magia foloseste nepotrivit acest principiu universal pentru ca nu distinge intre asemanare si identitate ; o analogie oricat de usoara era suficienta pentru a stabili o asemanare necesara. Sunt magice riturile si practicile care isi propun sa actioneze impotriva fortelor ostile, naturale sau umane. Magia s-a raspandit pe continentul african, in Egiptul faraonic, in Islam, in Mesopotamia, in Roma antica, dar si in Occidentul medieval si modern. Primele cercetari de etnologie (E.B. Tylor, J.G. Frazer) au evidentiat caracterul „homeopatic” sau „analogic” al magiei. Un principiu al similitudinii (asemanatorul cheama asemanatorul), un principiu al alaturarii (lucrurile odata aflate in contact continua sa actioneze unul asupra celuilalt), un principiu al contrarietatii (opereaza asupra unui lucru prin contrariul sau). Sociologia abordeaza magia cu referire la un grup si poate fi interpretata ca o componenta pierduta a unei „mentalitati prelogice”, ca fapt propriu omului social, ca modalitate arhaica a existentei. Psihologia raporteaza modalitatea arhaica a magiei la dimensiunile inconstientului. Etnologia, sociologia si psihologia furnizeaza bazele unui studiu a trei variabile (culturala, sociala, psihica) a lumii magiei.

Paul Henri Thiry, baron d’Holbach (1723-1789) este un filosof francez de origine germana. A facut studii la Universitatea din Leiden, dupa care se muta in Franta, traind cea mai mare parte a timpului la Paris unde intra in contact cu cei mai importanti reprezentanti ai Iluminismului francez, indeosebi cu Rousseau, d’Alembert, Helvetius, Buffon si Diderot. Detinator al unei impresionante biblioteci, dar si al unei valoroase colectii de stampe si gravuri, d’Holbach a tradus si raspandit opere stiintifice, antireligioase sau materialiste intrand deseori in conflict cu autoritatile spirituale si temporale. A colaborat la Enciclopedia Franceza redactand articole despre chimie, metalurgie si mineralogie. Si-a folosit cunostintele stiintifice pentru a apara cu ardoare materialismul care a fost sursa tuturor scrierilor sale. Amintim cateva dintre acestea: Le Christianisme dévoilé; Le Bon Sens ou les idées naturelles opposées aux idées surrnaturelles; La Morale universelle ou les devoirs de l’homme fondés sur la nature; Le Système de la nature, tradusa in limba romana, Sistemul naturii, in 1957.

Aparitia primei traduceri integrale in limba romana a capodoperei filosofului englez Thomas Hobbes, Leviatanul (datorata lui Alexandru Anghel, semnatar si al introducerii si documentatelor note de subsol, si aparuta la Editura Herald, in 2017), la ceva mai putin de patru sute de ani de la publicarea sa, in 1651, reprezinta, neindoielnic, un eveniment cultural si editorial. Masivul op este considerat a fi primul tratat european de filosofie politica, o opera de mare influenta intelectuala, iar autorul sau, invatat cu vaste preocupari si in alte domenii, precum istoria, etica, jurisprudenta ori geometria, a ramas faimos pentru expresia bellum omnium contra omnes (formulata in tratatul De cive, scris in latina), preluata ulterior de numerosi scriitori, carturari si oameni de stat de-a lungul istoriei, in chip de ilustratie pregnanta a omenirii aflate in starea primara, caracterizata prin agresivitate generalizata.

Esoterismul si stiintele oculte cunosc un reviriment uimitor odata cu aparitia a numeroase scoli si grupuri care se afirma sub diverse denominatiuni. Aceste miscari infloritoare sunt sustinute de o antropologie, o cosmologie si o teologie identice, de factura gnostica. Gnosticul este in sensul larg al termenului cel care cunoaste, pentru ca a avut o revelatie. Prin aceasta cunoastere el este salvat, el nu crede intrucat credinta este inferioara cunoasterii. Aceste grupuri se revendica drept o resurgenta contemporana a „gnozei eterne”. Primele cercetari asupra gnosticismului au fost intreprinse de Johann Lorenz Mosheim, J. Horn si Lewald, care vedeau sursele gnosticismului in filosofia orientala, in dualismul zoroastrian; mai tarziu s-a vorbit de sursa platonismului filonian.

Si noi, oamenii, ne schimbam de-a lungul vietii, la fel cum se schimba relatia de cuplu. Dar de cele mai multe ori nu reusim sa sesizam dinamica vietii de cuplu, crezand ca lucrurile pot merge de la sine.

Atunci cand nu merge relatia, de cele mai multe ori dam vina pe partener, invocand o schimbare nefireasca in atitudinea sa, sau mai putin pe placul nostru. Lucrurile nu pot merge de la sine, iar pentru o relatie sanatoasa, functionala, ambii parteneri trebuie sa depuna eforturi sustinute de cultivare a iubirii, a afectiunii, a atentiei si a aprecierii.

Franz-Valéry-Marie Cumont (1868-1947) a fost un arheolog, istoric, epigrafist și filolog belgian; a studiat la Universitatea din Gand, apoi la Berlin, Viena si Paris. A coordonat expeditii arheologice in Turcia si Siria, a studiat religiile antice, in special cultul lui Mithra. Un timp a fost profesor la Universitatea din Gand, a contribuit la infiintarea Academiei Belgica din Roma. Pentru studiile si cercetarile sale a primit premiul Francqui, in 1936. A fost membru al Academiei Romane. Dintre cartile lui Franz Cumont, amintim: Les Mystères de Mithra; Les Religions orientales dans le paganisme romain, ambele traduse in limba romana la Editura Herald; L’Egypte des Astrologues; Deux Autels de Phénicie. Recent a aparut o noua carte al lui Franz Cumont, in versiune romaneasca: Astrologie si religie la greci si romani, traducere din limba engleza de Walter Fotescu, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Cultura si civilizatie”, 2018, 160 p. Cartea contine sase prelegeri tinute sub auspiciile Comitetului American pentru Prelegeri de Istorie a Religiilor.

Lumea asociaza yoga cu exercitiul fizic. Yoga nu este sport, este un mod de viata, este o alegere constienta care implica mintea, corpul si sufletul. Este o cale pe care o putem urma sau nu. Yoga a aparut in India din cele mai vechi timpuri si a fost utilizata cu scopul de a contopi mintea, organismul si sufletul. Pentru a practica yoga, este importanta si invatarea unei forme de control a mintii si de umplere a constiintei.

Toamna aceasta Institutul pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT) pregateste un eveniment deosebit, avandu-l ca invitat pe dr. Gabor Maté, unul dintre cei mai apreciati specialisti in studiul adictiilor si tratarea traumelor. Acesta ne va vorbi despre mecanismul formarii si tratarii dependentelor, si despre cum ne imbolnavim, care este legatura dintre stres si boala, explicata pe intelesul nostru, al tuturor. Dr. Gabor Maté, se va afla la Bucuresti pe 2 si 3 octombrie 2018.

Adolf von Harnack (1851-1930) este considerat cel mai important teolog protestant german si istoric al religiilor de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea. Dupa studii la Universitatea din orasul natal, Dorpat, astazi in Estonia, apoi la Universitatea din Leipzig, Adolf von Harnack devine profesor extraordinarius la Leipzig, apoi profesor la universitatile din Giessen, Marburg si Berlin, unde a fost si director al Bibliotecii Regale. Adolf von Harnack a propus in lucrarile sale separarea dogmei de ceea ce el numea esenta crestinismului. Dintre cartile sale amintim: Das Wesen des Christentums; Kleine Schriften zur Alten Kirche; Marcion. Das Evangelium vom fremden Gott.

Nu mai este un secret, cred, pentru nimeni faptul ca parentingul nu este despre copii, ci este despre noi, parintii. Copiii nostri sunt darul nepretuit pe care il primim pentru a ne descoperi sinele nostru autentic, pentru a ne vindeca si pentru „a creste”. Exista o multime de carti de parenting care ne ofera sfaturi, care ne invata cum sa ii facem pe copii sa coopereze, cum sa gestionam diferite probleme de comportament. Parintii simt o presiune imensa deoarece se tem ca nu sunt parinti perfecti. In incercarea lor de a-si „repara” copiii se afunda tot mai mult in frustrari si in temeri ca dau gres in relatia cu copiii lor. Aceasta criza prin care trec parintii in confruntarea cu provocarile parentingului modern afecteaza, insa, nu numai relatia cu copiii, ci si dinamica intregii familii.

Termenii saman, samanism poseda, pentru multa lume, conotatii vagi, tainice, aproape fascinatorii. Pe plan mondial, aceasta orientare cunoaste astazi o dezvoltare apreciabila, prin organizarea constanta de congrese si intalniri cu larga participare, inclusiv online. S-au publicat si la noi, in ultimii ani, numeroase carti axate pe tematica respectiva, nu putine sub semnatura unui cercetator roman, Octavian Simu, incat misterele indepartatei discipline ne pot deveni tot mai accesibile, gratie unor abordari cuprinzatoare, efectuate la sursa. Un loc special in bibliografia samanismului il ocupa si un volum foarte original: Calea samanului. Un ghid pentru putere si vindecare  de Michael Harner (traducere din limba engleza de Constantin Stan, Editura Herald, 2014).

Recunosc ca atunci cand am primit invitatia de a citi aceste doua carti ,,Mindfulness - Pe locuri, fiti gata... respirati!” si „Familia constienta” am avut o strangere de inima. Cum piata este plina in momentul de fata de programe de mindfulness si de retete miraculoase de pastrat „zen-ul” cand copilul are un tantrum de nu-l mai opreste nici politia, ma asteptam ca aceste carti sa fie din aceasta categorie.

Traim o perioada extrem de interesanta in ceea ce priveste exersarea rolurilor parentale. Niciodata in istorie nu am avut acces la atat de multa informatie despre parentaj, si niciodata presiunea de a fi un „parinte perfect” nu a fost internalizata la un asemenea nivel. Cum oameni suntem si, in cel mai fericit caz, perfectibili doar ne putem numi, mecanismul vinovatiei creste exponential.

In noua carte Mindsight – Noua stiinta a dezvoltarii personale, aparuta de curand la Editura Herald, Dr. Siegel a sintetizeazat o gama larga de cercetari stiintifice cu aplicatii in viata de zi cu zi, care ne vor ajuta sa intelegem modul de functionare al creierului, si aduce noi abordari care ne ajuta sa ne stapanim emotiile, sa ne vindecam relatiile si sa ajungem la potentialul nostru maxim.

In biblioteca templului din Edfu, cel mai bine conservat dintre templele egiptene, un basorelief reprezinta doua personaje care inalta spre cer o paleta, de o parte si de cealalta auzul si vazul, Cuvantul si intuitia. In aceasta reprezentare, cartea este cea glorificata, cartea este purtatoare a sacrului care contine in mod potential toate scrierile. O carte de intelepciune, adevarata mostenitoare a inteleptilor, este asemanatoare unei piramide: construieste un monument in inima celui care percepe mesajul sau. Egiptenii, care au avut carti sacre si carti secrete, nu au avut preocuparea de a fixa revelatiile intr-o carte dogmatica ce ar contine adevaruri absolute si definitive. Cartea este invatatura esoterica, transmitere a unei spiritualitati, piatra a unui templu, legatura abstracta cu originile. Unii cercetatori duc consideratiile despre esoterism si mai departe sustinand ca trebuie sa distingem intre un esoterism de forma, legat de transmitere si destinatar si un esoterism ca mod de gandire. Acesta din urma implica diverse nivele de intelegere a unui text, literal, aparent, exoteric, la care se adauga unul sau mai multe mesaje ascunse, esoterice, comprehensibile numai initiatilor.

Daca esoterismul este conceput ca o doctrina comunicata unui numar restrins de initiati sau a carui intelegere, prin mijlocirea simbolurilor inteligente, este rezervata unei elite initiate in arcanele sale, atunci putem admite ca practic intreg budismul tibetan este esoteric. Nu sunt concepte, texte sau practici care sa nu poata fi interpretate dupa un sens ascuns sau necesitand o interpretare particulara pentru a revela elemente „secrete” care nu apar la o prima abordare, sustine Jean-Luc Achard.

Cand mintea creeaza constrangeri automate asupra simtului nostru de sine, astfel incat inclinam sa ne vedem pe noi insine ca separati de altii, cum putem proceda, ca indivizi si ca societate, pentru a ne largi cercul compasiunii si pentru a dizolva aceste procese de sus in jos automate? Strategia eficienta pare sa fie aceea de a ne ajuta unii pe altii sa ne vedem mintea cu claritate.

Magistrat si alchimist francez, Jean d’Espagnet (1564-1637) este cunoscut pentru operele sale esoterice: Le miroir des alchimistes, 1609; Arcanum Hermeticae philosophiae, 1616, si Enchiridion Physicae Restitutae, 1623. De putin timp, ultimele doua titluri amintite mai sus au aparut in limba romana: Filosofia antica restituita in puritatea ei. Opera secreta a filosofiei lui Hermes, traducere din limba franceza de Gabriel Avram, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Quinta essentia”, 2018, 232 p.

Despre sufism, Jean Chevalier spunea ca a existat cu mult inainte de a fi desemnat prin numele sau, denumirea de al soufi datand din secolul al VIII-lea. De-a lungul secolelor, sufismul s-a conturat ca o traditie, adica transmiterea unei intelepciuni de ordine divina, dar este totodata perpetuare in timp si reinnoire neincetata. Dintre fondatori si dintre reprezentantii varstei de aur a sufismului, amintim: Ibn Adham, Ibn Karrâm, Hallâj, Sohrawardi, Ibn Arabi, Rumi. Dar, timp de secole, sufismul i-a atras si continua sa o faca pe toti cei care doreau sa primeasca revelatia, sa aprofundeze aspectul esoteric (bâtin). Printre acestia se numara si Hazrat Inayat Khan (1882-1927), musulman indian, muzician si mare maestru sufi in ordinul Chishti, in care a fost initiat de maestrul sau Sayyed Abu Hashim Madani. Nu a fost un autor prolific, dar una dintre cartile sale a fost recent tradusa si in limba româna: Pasi pe cale, traducere din limba engleza de Walter Fotescu, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Intelepciunea inimii”, 2018, 210 p.

Au trecut sapte decenii de la una dintre descoperirile arheologice care a starnit multa agitatie in randul cercetatorilor iudaismului si a originilor crestinismului. Povestea este bine stiuta: in anul 1947, la Qumran, pe malul Marii Moarte, cativa pastori descopera intamplator o grota in care erau cateva vase de lut continind manuscrise ce au inflacarat imaginatia celor dispusi sa rescrie un capitol din istoria religiilor, desi editarea stiintifica a acelor manuscrise avea sa intarzie mult timp. Specialistii in istoria religiilor erau interesati de cercetarea paleografica si de contextual istoric care generase aceste manuscrise si rulouri de piele; in 1952 au fost descoperite grotele 3 si 4, ultima fiind pentru experti cea mai insemnata descoperire de la Qumran, deoarece in interiorul ei s-a descoperit un document cu accente iudeo-crestine.

Juan de Yepes y Alvarez (1542-1591), Sf. Ioan al Crucii, este unul dintre cei mai cunoscuti teologi spanioli, prezent in toate marile dictionare si enciclopedii teologice si filosofice ale lumii. Nascut intr-o familie saraca, orfan de tata din primele sale luni, Juan a fost incredintat de mama orfelinatului din Medina del Campo, unde si-a aratat de timpuriu inclinatiile spre artizanat. Tinarul Juan a dovedit nu numai inclinatie spre artizanat, ci si o extraordinara sensibilitate religioasa si artistica, remarcate de un binefacator instarit, care a hotarit sa-l trimita la studii la iezuitii din Medina del Campo, unde va primi o serioasa instructie clasica, inainte de a intra in ordinul carmelitan, in 1563, dupa obiceiul vremii, luindu-si numele de Juan de Santo Matia. A studiat apoi la Universitatea din Salamanca, in 1567 fiind hirotonisit preot. Dupa ce o intilneste pe Tereza de Avila, Juan de Santo Matia incepe o asidua munca de reformare a ordinului carmelitan, in anul 1568 fondind prima manastire a Ordinului Carmelitanilor Desculti, la Duruelo, in tinutul Avila, apoi la Alcala, ceea ce a stirnit furia celor care nu-i acceptau reformele, adversari care l-au incarcerat la sfirsitul anului 1577.

Ce puteti face ca sa aveti mereu o relatie incitanta care sa va ajute sa evoluati si sa nu aveti niciodata momente de blazare? Iata cateva sfaturi practice care sa va ajute sa aveti o relatie de invidiat!

Gnosticismul este un sistem de gindire filosofica si religioasa care face din cunoasterea lumii divine si a obiectelor ceresti singurul mijloc al mintuirii. Rezervata initiatilor, gnoza (din grecescul gnosis – cunoastere) le arata acestora secretul originii lor ceresti si mijloacele prin care sa revina la leaganul lor primordial.

Traim repede. Ne grabim sa mancam, sa ajungem la birou, sa iubim, sa ne culcam copiii, sa ne realizam sarcinile zilnice. Ne grabim sa fim si sfarsim prin a fi extenuati. Nu stiu daca furnicile sunt constiente de bobul pe care-l cara in spate. Nu stiu daca ele sunt constiente de misiunea lor. In aceste zile nu mai sunt sigur nici de noi oamenii, ca suntem atenti si constienti la ceea ce facem si mai ales CUM facem. Observ cum ne transformam in robotei mai rapid decat robotii care vor sa devina oameni.

De la inceputul istoriei sale, ateismul a fost de regula privit cu aversiune, ca o gandire subversiva in raport cu cea oficiala, o gandire eretica prin excelenta. Etimologia cuvantului ne lamureste foarte bine asupra acestui fapt: ateism provine din substantivul grecesc ἀθεότης, care la randul lui e derivat din adjectivul ἄθεος („ateu”), compus din prefixul privativ ἄ si substantivul θεος, „zeu”, care circula in Antichitate cu sensul de „fara zei”, adica de lipsa de pietate fata de zeii cetatii.