Filozofia esoterica a Indiei
In prezentul volum - autorul prezinta sub o forma generala - accesibila unui larg numar de cititori si adaptata mentalitatii occidentale - filozofia ezoterica a Indiei de pe pozitia unui idealism vedantin - care isi are izvorul in scripturile revelate ale Indiei - Vedele. Subiectul considerat este...
1-3 zile lucratoare
1-3 zile lucratoare
Stoc limitat
Frecvent citita impreuna cu:
-
Harta sufletului - Mostenirea lui Jung40,80 RON 48,00 RON
-
Pachet Gabor Mate153,30 RON 219,00 RON
-
Mitul Normalitatii - Trauma, boala si vindecarea intr-o cultura toxica75,65 RON 89,00 RON
-
Eroul cu o mie de chipuri52,70 RON 62,00 RON
Descriere
In prezentul volum, autorul prezinta sub o forma generala, accesibila unui larg numar de cititori si adaptata mentalitatii occidentale, filozofia ezoterica a Indiei de pe pozitia unui idealism vedantin, care isi are izvorul in scripturile revelate ale Indiei, Vedele. Subiectul considerat este existenta omului in conditia sa terestra, circumscrisa unui univers guvernat de legi inexorabile si de sublima sa finalitate: indumnezeirea. Lucrarea reda rezumativ si cu limpezime constitutia fizica (grosiera si subtila), sufleteasca, intelectiva si spirituala a omului, omologarea nivelurilor fiintiale ale binomului om (microcosmos) - univers (macrocosmos), precum si culminanta speculatiei upanisadice: consubstantialitatea dintre absolutul obiectiv (Brahman) si cel subiectiv, salasluind in noi (Atman).
Autorul incheie vorbind despre rostul omului in univers si caile de urmat pentru esentializarea acestuia pana la identificarea cu Eul divin din el insusi si integrarea sa in Divinitate. In acest scop sadhanele hinduse - discipline pentru desavarsirea spirituala - nu ostenesc sa ne aduca aminte ca omul trebuie sa se lepede de sine, sa se stramute in spirit intru dobandirea sinelui absolut (Atman) si sa transceanda fiabilitatea conditiei umane (Moksa); ca libertatea si desavarsirea spirituala nu se obtin prin abolirea fapturii si lumii ci ele presupun o desprindere interioara de act. Nefaptuirea nu inseamna nemiscare exterioara ci quietudine interioara: "Cel care vede in fapta nefaptuirea si in nefaptuire fapta, acela este un intelept intre oameni, acela este yogin (si totusi) savarseste pe de-a intregul fapta" (Bhagavad-Gita, IV, 18).
C. J. Chatterji
