PETRUS DIN APONO (c.1250 - c.1316)
Petrus din Apono a studiat medicina si filosofia la Padova si la Paris. Pentru a-si Insusi limba si cultura greaca, a petrecut cinci ani la Constantinopol (1285-1290). A fost profesor la Universitatea din Padova Incepand cu anul 1307; si-a castigat o binemeritata faima ca filosof, medic si astrolog.
A fost acuzat de erezie In doua randuri: o data la Paris, cand a reusit sa-si dovedeasca nevinovatia si, a doua oara, chiar In orasul In care locuia, la Padova. In acest al doilea proces a fost gasit vinovat, dar, bolnav Intre timp, cand s-a dat sentinta, el deja murise. Inchizitia l-a executat dupa aceeasi metoda folosita pentru cei acuzati ca practicau magia neagra: prin ardere pe rug In efigie. (cf. E. Gilson, Filosofia Evului Mediu, p. 636).
Adept al determinismului astral, Apono afirma, de pilda, ca marile conjunctii ale planetelor ar putea explica aparitia religiilor. El sustinea ca "religiile erau fenomene ale naturii, ca toate celelalte fenomene si stau, ca atare, sub influenta astrelor, asa Incat li se putea prezice, dupa formulele astrologice, nasterea, evolutia si pieirea. Mai ales, aceasta din urma prezumtie i-a atras condamnarea din partea Inchizitiei" (cf. P.P.Negulescu, Filosofia Renasterii, II, p. 22). Tot In plan religios, Apono si-a exprimat parerea ca repopularea Pamantului dupa "potop" nu i s-ar datora lui Noe, faptul fiind un fenomen obisnuit, produs pe cai naturale. A scandalizat si apropierea pe care el o stabilea ca existand Intre eucharistie si ars notaricon (cf. D.P. Walker, Magia spirituala si angelica..., IV).
S-a mai vorbit si ca scrierea sa Heptameron este inspirata de Sefer Raziel Hamalah, textul In cauza prezentand, In detaliu, un Intreg ritual de invocare a demonilor, cu toate fazele lui; sau ca "Rugaciunea catre Jupiter, din Conciliator..., l-ar fi condus pe acesta, cu o rapiditate considerabila, pe calea progresului stiintific" (idem, D. P. Walker).
"Un eveniment de maxima Insemnatate" - al carui merit Ii revine lui Apono - a constat In "impregnarea gandirii medicale - In mod firesc, rationala si preocupata, Inainte de toate, de microcosmosul uman - cu notiuni astrologice si magice care derivau din speculatii asupra universului… Altfel spus, medicina s-a transformat In iatromatematica. Desi procesul era schitat Inca din sec. al XIII-lea si al XIV-lea, sub influenta unor oameni ca Michele Scotus, Petrus din Apono si Arnaldus de Villanova, el era esentialmente un produs al Renasterii [...]. Ficino si Giovani Pontano In Italia, Agrippa von Nettesheim si Paracelsus In Germania, au fost cei care i-au dat forma cea mai deplina" (cf. Klibansky, Saxl, Panofsky, Saturn si melancolia..., p. 122).
P. P. Negulescu ni-l prezinta pe Petrus din Apono ca fiind "un om foarte Invatat, dar un spirit bizar, Indraznet si neastamparat, a carui viata a dat nastere la o suma de legende. Medic iscusit si astrolog vestit [...] la Padova, Intretinea legaturi cu Dante si cu Giotto" (Filos. Renasterii II, p. 22).
Opera:
Petrus din Apono, "cel mai mare vrajitor al Italiei, inspirat de Satana" (vezi, J. Bodin, De la demonomanie des sorciers, Paris, p.17), a fost cel dintai dintre reprezentantii scolii filosofice de la Universitatea din Padova care a introdus averroismul, ca doctrina, In Invatamantul universitar.
El a scris mai multe tratate filosofice, medicale, astrologice, Intre care: Conciliator differentiarum quae inter philosophos et medicos versantur; Astrolabium planum; Heptameron; Lucidator dubitabilium astronomiae; De singulis venenis; De motu octavae sphaerae. In timp ce se afla la Paris, In 1295, a publicat si o Compilatio physiognomiae.
Dupa parerea lui E. Gilson, "legenda lui Petrus din Apono, ca magician, a fost inventata de Joannes Trithemius, de Agrippa von Nottesheim si de Symphorien Champier" (Filosofia In Evul Mediu, trad. de Ileana Stanescu, Ed. Humanitas, Buc. 1995, p. 636).
