Ma bucur ca am prilejul sa vorbesc despre acest volum din simplul motiv ca vorbesc o data despre trei carti. Nu putem incepe demersul de a recenza volumul de fata fara a-l aseza in contextul firesc. Legat strans in editia de fata se regaseste de fapt un compendiu al altor trei volume care laolalta formau o trilogie conceputa sub forma unui dialog intre Maestru si Ucenic, aparute individual la aceeasi editura: inceputa cu I. Ab initio. Hiram talmacind Ucenicului; continuata firesc cu II. Decus in labore. Hiram talmacind Calfei; si incheiata organic cu III. Ars moriendi. Hiram talmacind Maestrului Mason.

Autorii au avut motivele lor pentru care au preferat sa ramana anonimi, insa pentru mine acest anonimat este un prilej de empatie, de implicare nemijlocita in lectura fiecarui dialog, pentru ca lipsa unui autor sau interlocutor numit face loc imersiunii complete in lectura a cititorului. Si intr-adevar pentru mine parcurgerea celor trei volume a functionat cel mai bine doar cand am participat activ la lectura, nu ramanand un simplu observator obiectiv al unui dialog intre doi necunoscutti, ci asezandu-ma voit in postura unuia dintre partenerii de dialog. Pentru ca eu cred ca aceste carti nu sunt despre o invitatie la lectura, ci mai degraba despre o invitatie la dialog. Cu altii, sau cu noi insine.

Apoi, volumul de fata, precum au fost la randul lor si celelalte trei separate, reprezinta un triumf atat calitativ, cat si cantitativ. Am preferat sa evidentiez cu precadere aspectul cantitativ, deoarece despre cel calitativ s-au pronuntat voci ceva mai avizate decat mine. Asadar, o publicatie despre Francmasonerie este oricand binevenita intr-un peisaj editorial destul de zgarcit in oferte, motiv pentru care o noua aparitie reprezinta un prilej de incantare, insa cand ca avem de-a face cu o culegere de mai multe volume deja este un rasfat. Cu atat mai mult cand este vorba de un efort laudabil si din punct de vedere al calitatii scriiturii.

In privinta materialului pus intre copertile fiecarui volum exista aprecieri critice care vorbesc de la sine, mult mai convingator decat as putea s-o fac eu insumi:

„Impreuna, cele trei carti (Ab initio, Decus in labore si Ars moriendi)

recompun si repovestesc un intreg puzzle initiatic de la gradele de Ucenic,

Calfa si Maestru Mason si, astfel, cu originalitate, sunt aduse in actualitate

temele fundamentale ce inspira masoneria moderna in convingerile si

actiunile sale.”

(Constantin Iancu, 33º, Suveran Mare Comandor al RSAAR)

„Ars moriendi este o exegeza vasta a gradului hiramic, gradul maiestriei

masonice care incununeaza initierea prin metodele si instrumentarul acestui

Ordin. Cel mai bun lucru pe care il putem spune despre aceasta carte este

indemnul de a fi studiata, citita si recitita. Scrisa sub forma unui dialog

vivace, dar intim, ca o eruptie ce se vrea controlata, cartea nu poate fi

asimilata cu adevarat fara efort si fara calificarile ce conditioneaza

initiabilitatea, cum ar spune René Guénon. Ne ajuta, in asimilarea mesajului

fundamental al gradului de Maestru Mason, caracterul colocvial si

marturisitor dezvoltat sub forma unei confesiuni autobiografice. Experienta

personala capatata este dublata de un caracter didactic riguros si sensibil.

Suntem imediat in prezenta unui ghid fidel si avizat. De altfel, Ars moriendi

evoca si comenteaza deviza „Mori si devino!” pe care o regasim pe

filacterele Ordinului, o data cu deviza Ritului Scotian Antic si Acceptat

„Ordo ab Chao.”

 

(Victor Agapiescu, Marea Loja Alpina).

In concluzie, dincolo de implicatiile ezoterice, de introspectie, simbolistice, spirituale, masonice, biografice, bibliografice sau sapientiale, lectura acestui dialog in care m-am contopit incet-incet pana la asimilare mi-a prilejuit inchiderea unui parcurs circular inceput atunci cand am batut la Poarta Templului. Pentru ca am simtit, atunci cand ma uitam fix si atent in filele acestui volum, ca de multe ori ma uit inspre o oglinda, intr-un dialog cu mine insumi, nu precum cel de la Initiere sub forma unui ”cine eram pana atunci”, ci, de aceasta data, ”cine am devenit de atunci inainte?”

Un articol semnat de Cosmin Chereches.