Buddhismul Tantric

Descriere

Timp de mai multe generatii, datorita ignorantei, Occidentul a considerat tantrismul drept o luxurianta si periculoasa degenerescenta a spiritualitatii indiene. Pana de curand, doar a vorbi despre tantrism era considerat ca ceva de prost gust. Cred ca actualmente avem dreptul sa ne impotrivim acestei prejudecati care, pe scurt, reflecta mentalitatea pozitivista si excesiv moralizanta a europeanului mijlociu la sfarsitul secolului al XIX-lea. Fiind vorba de un fenomen spiritual oarecum strain de traditiile noastre si, prin urmare, dificil de inteles si de asimilat, tantrismul reprezinta o nobila si cutezatoare creatie a spiritului indian. In el se concentreaza, se intrepatrund si se fecundeaza reciproc toate traditiile spirituale autentice ale Indiei, de la cele mai vechi ritualuri vedice, pana la cea mai recenta mistica visnuita. Dar aceasta surprinzatoare concentrare de multiple traditii nu este sincretism. Este vorba aici, fara indoiala, de o noua sinteza.

Mircea Eliade

*

Indiferent daca este vedic sau non-vedic la origine, tantrismul, atat cel brahmanic cat si cel buddhist, reprezinta un aspect special al vietii religioase si culturale a Indiei. Un studiu aprofundat al tantrismului este, prin urmare, indispensabil pentru o familiarizare cu natura speciala a gandirii indiene. Multa vreme a fost un obicei sa se sustina ca tantrismul este un vlastar al hinduismului sau ca acesta constituie doar o faza particulara a devotiunii hinduse. Insa cercetarile asupra buddhismului tarziu au ajuns la concluzia ca, atata vreme cat este vorba despre literatura existenta, trunchiul literaturii tantrice este mai bogat si mai variat in domeniul buddhismului decat in cel al hinduismului...

Principala preocupare a tantrelor buddhiste nu este de a intemeia un sistem clar de gandire metafizica. Asa cum tantrele hinduse, luand de-a gata principiile fundamentale ale sistemelor filosofice ortodoxe (darsana), le-a aplicat unui efort practic al realizarii, tot astfel tantrele buddhiste, pe baza principiilor Mahayana, traseaza principalele metode pentru realizarea scopului suprem - unirea cu Divinul.

S. B. Dasgupta

CUPRINS

Prefata 5

Multumiri 9

Abrevieri 10

Cap I - Preliminarii 11

(I) Misiunea tantrismului in general si a celui buddhist în particular 11

(II) Trasaturile caracteristice ale Mahayanei care o deosebesc de Hınayana 16

(a) Scopul final18

(b) Cele trei scoli sravaka-yana, pratyekabuddha-yana si bodhisattva-yana 21

(c) Perfectiunile (paramita) 22

(d) Concept,ia docetica a celor trei corpuri (kaya) 24

(e) Predominanta ideilor filosofice 28

(III) Sisteme filosofice 29

(a) Filosofia Madhyamika a lui Nagarjuna 32

(b) Doctrina tathata-vada a lui Asvaghosa 38

(c) Doctrina Vijnana-vada (Yogacara) 42

(d) Afinitatea cu filosofia Vedanta 51

Cap II - Fragmente filosofice nesistematizate gasite în buddhismul tantric 57

Cap III - Scolile buddhismului tantric 77

(I) Evolutia scolii Mantra-yana 77

(II) Vajra-yana - denumirea cea mai comuna 90

(a) Kalacakra-yana, Nathismul etc 92

(b) Caracteristici generale ale Vajra-yanei 99

Cap IV - Pozitia teologica a buddhis tilor tantrici 109

(I) Vajra si Vajra-sattva 109

(II) Bodhicitta 121

(a) Conceptia generala a bodhicittei 121

(b) Sunyata-karun.a ca prajna-upaya 123

(c) Aspecte cosmologice si ontologice ale prajnei si upayei 128

(d) Prajna si upaya ca masculin-feminin 137

(e) Prajna-upaya ca lalana-rasana, stanga-dreapta vocala-consoana etc 140

(III) Advaya si yuganaddha (nondualitatea si principiul unirii) 145

(IV) Raga si maharaga 154

(V) Samarasa 156

(VI) Mahasukha ca tel final: nirvana si mahasukha 159

(a) Nirvana înteleasa ca stare pozitiva de beatitudine 160

(b) Nirvana ca mahasukha în literatura tantrica buddhista 166

(c) Semnificatia cosmologica si ontologica a marii beatitudini (mahasukha) 169

(d) Mahasukha în relatie cu practica esoterica 173

(e) Ideea transformata a bodhicittei în relatie cu practica yogina esoterica 174

Cap V - Yoga esoterica 177

(I) Corpul, mediul pentru realizarea Adevarului 178

(a) Teoria plexurilor 178

(b) Sistemul nervilor 188

(II) Alegerea maestrului spiritual 193

(III) Generarea bodhiccittei si regularizarea ei 198

(a) Pratyahara 200

(b) Dhyana 200

(c) Pran.ayama 201

(d) Dharana 206

(e) Anusmrti 206

(f) Samadhi 206

(IV) Cele patru mudre, cele patru momente si cele patru feluri de beatitudine 21

Cap VI - Argumentul buddhistilor tantrici în apararea propriei yoga217

Bibliografie241

Indice 244