De la religie la filosofie

Name: De la religie la filosofie
SKU: 000Z02
Availability: OutOfStock

Francis M. Cornford (Autor)

COGITO Carti de la [A] la [Z]en Filosofie

Exista o continuitate reala intre cea mai timpurie speculatie rationala si reprezentarea religioasa pe care aceasta se bazeaza. Totusi este posibil sa ne gandim la ele ca fiind doua faze sau moduri succesive de expresie a sentimentelor si credintelor oamenilor despre lume.

Comanda prin telefon
L-V 9:30-17:30
0771.664.320

Livrare in Romania
1-3 zile lucratoare

Ridicare din Easybox
1-3 zile lucratoare

0 persoane viziteaza chiar acum aceasta pagina
Stoc limitat

Colectia

COGITO

Anul publicarii

2009

Coperta

Brosata

Format

14 x 21 cm.

Numar pagini

304

ISBN

978-973-111-094-3

Cod Bare EAN

5948417240020

Frecvent citita impreuna cu:

15%

Filosofia pentadica - Problema transcendentei
20,⁴⁰ RON 24,⁰⁰ RON
15%

Prietenul lui Nietzsche - Istoria vietii lui Paul Deussen
24,⁶⁵ RON 29,⁰⁰ RON
15%

Religia in formare
20,⁴⁰ RON 24,⁰⁰ RON
15%

Eseuri eretice despre filosofia istoriei
22,⁹⁵ RON 27,⁰⁰ RON
15%

Dialoguri asupra religiei naturale
28,⁹⁰ RON 34,⁰⁰ RON

Descriere

Cuvintele "religie" si "filosofie" pot sugera majoritatii oamenilor doua domenii distincte de gandire, intre care - daca subordonam stiinta filosofiei (asa cum au facut‑o grecii) -, se considera ca ar exista un fel de razboi de frontiera. Totusi este posibil sa ne gandim la ele ca fiind doua faze sau moduri succesive de expresie a sentimentelor si credintelor oamenilor despre lume. Iar titlul acestei carti presupune faptul ca atentia va fi fixata asupra acelei perioade din istoria spiritului occidental care marcheaza trecerea de la prima la a doua. Se crede in general ca pasul decisiv a fost facut de greci cu aproximativ sase secole inainte de era noastra. In acel moment, un spirit nou de cercetare rationala si‑a afirmat pretentia de a se pronunta asupra celor mai profunde lucruri care, pana atunci, tineau de credinta traditionala. Cu toate acestea, ceea ce doresc sa dovedesc este faptul ca ascensiunea acestui spirit nu a insemnat o ruptura brusca si completa cu vechile moduri de gandire.

Exista o continuitate reala intre cea mai timpurie speculatie rationala si reprezentarea religioasa pe care aceasta se bazeaza. Si acest lucru nu tine doar de analogii superficiale, cum ar fi echivalarea alegorica a elementelor naturii cu zeii credintei populare. Filosofia a mostenit din religie unele conceptii foarte importante - de exemplu, ideile de "Dumnezeu", "Suflet", "Destin", "Lege" - care au continuat sa circumscrie miscarile gandirii rationale si sa le determine principalele directii. Religia se exprima in simboluri poetice si in termeni de personalitate mitica; filosofia prefera limbajul abstractiunii seci, vorbind despre substanta, cauza, materie s.a.m.d. Dar diferenta exterioara nu face decat sa deghizeze o afinitate interioara si substantiala intre aceste doua produse succesive ale aceleiasi constiinte. Modurile de gandire ce ajung la o definitie clara si la afirmatii explicite in filosofie au fost deja presupuse in intuitiile nerationale ale mitologiei.

F. Cornford

CUPRINS

Prefata 5

CAP. I DESTIN SI LEGE 11

1. Problema 11

2. Cosmologia lui Anaximandru 17

3. Provinciile Elementelor 20

4. Moira mai presus de zei 23

5. Moira vazuta ca fiind morala 24

6. Moira ca un sistem de provincii 26

7. Diviziunea lumii la Hesiod 28

8. Moira este impersonala, fara inteligenta sau plan 31

9. Dasmos-ul zeilor 33

10. Marele Juramant al zeilor 34

11. Suprematia lui Zeus conferita de Styx 37

13. Legea ca o distribuire 38

14. Nemos si Nemesis 41

15. Distribuirea ratiunii la Platon 45

16. Reprezentarea religioasa primitiva in politeismul grec 47

CAP. II ORIGINEA MOIREI 50

17. Cum a aparut reprezentarea Moirei? 50

18. Tranzitia de la religie la filosofie 51

19. Ordinea morala a lumii ca reprezentare colectiva 53

20. Natura reprezentarilor colective 54

21. Cum sunt impuse reprezentarile colective 56

22. Ordinea Naturii socotita "sacra" pentru ca odinioara a fost continua cu societatea umana 61

23. Clasificarea bazata pe structura tribala 62

24. Moira ca proiectie a Nomos ului 65

25. Totemismul 66

26. Solidaritatea grupului totemic 67

27. Primatul grupului 69

28. Structura sociala proiectata sa includa ordinea Naturii 70

29. Urme in cosmologia greaca 71

30. (a) Cele patru elemente 73

31. Philia si Neikos al lui Empedocle 74

32. (b) Segregarea perechilor de contrarii 75

33. Sexul ca prototip al contrarietatii 77

34. Separarea Cerului de Pamant 78

35. Originea sociala a acestei reprezentari 79

36. Tabela pitagoreana a contrariilor 81

37. Eros si casatoria opusilor 82

38. Sumar 83

CAP. III NATURA, ZEUL SI SUFLETUL 85

39. Natura si obiceiul in sens dinamic 85

40. Identitatea primitiva a Naturii si a obiceiului 86

41. Magia primara simpatetica 88

42. Emotie si dorinta colectiva 89

43. Magia primara nu are nevoie de nici o reprezentare, si este pre religioasa 90

44. Prima reprezentare necesara 92

45. Continuumul simpatetic ca reprezentare a constiintei colective 95

46. Sumar 100

47. Diferenta intre "Dumnezeu" si "Suflet" 101

48. De la magia primara la religie 104

49. Schimbarea corespunzatoare in reprezentare: cele doua fonduri 105

50. Diferenta dintre inrudirea de sange si societatea magica 107

51. Societatile magice 107

52. Sufletul grup 108

53. Daimonul societatii magice 109

54. Daimonii gintii 109

55. Daimonii sectiunilor naturale 110

56. Daimonii buni locali ai fertilitatii 111

57. Polidaimonismul in China 112

58. De la polidaimonism la politeism 114

59. De la daimonul impersonal la sufletul individual si la zeul personal 115

60. Aparitia sefului, a regelui 116

61. Regele ca arhimagician 118

62. Eroul eponim 120

63. Venerarea eroului 121

64. Sufletul individual si nemurirea 122

65. Formarea zeilor personali, mistici si olimpieni 124

66. Zeul Misteric 125

67. Zeul olimpian 128

68. Zeii si elementele naturii 130

69. Zeul olimpian separat de om 132

70. Doctrinele olimpiene si mistice ale Erosului 133

71. De la olimpianism la filosofia ioniana 136

72. Physis 137

CAP. IV DATELE FILOSOFIEI 139

73. Recapitulare 139

74. Filosofia ca analiza a materialului religios 140

75. Physis ca substanta, suflet, divinitate 142

76. Physis ca suflet 145

77. Sufletul ca agent motor 146

78. Sufletul ca cunoscator 147

79. Physis ca Divinul 150

80. Cum a fost tratat conceptul de physis de catre filosofi 152

81. Cauzele sistemelor filosofice

Francis M. Cornford

In opera sa, F. M. Cornford analizeaza relatia dintre religie si filozofie, privite ca expresii ale conceptiei oamenilor despre lume. Perioada istorica avuta in vedere este momentul in care se face trecerea de la prima la a doua, si anume inceputurile filosofiei grecesti. Filosofia s-a delimitat de religie printr-o abordare rationala a unor lucruri ce constituisera pana atunci domeniul credintei religioase. Schimbarea nu a insemnat o ruptura brusca, intre speculatia filosofica si reprezentarile religioase existand o continuitate. Filosofia a preluat concepte religioase, carora le-a dat alte nume, fara ca aceasta diferenta exterioara sa reuseasca sa mascheze o afinitate interioara si substantiala intre aceste doua tipuri de gandire.

F. M. Cornford este recunoscut pentru contributiile aduse la definirea spatiului si spiritului grecesc, printre lucrarile sale numarandu-se si Thucydides Mythistoricus, Principium Sapientiae: The Origins of Greek Philosophical Thought, Plato′ s Cosmology, Before and After Socrates.