Vointa de a crede

Name: Vointa de a crede
SKU: 000Z08
Availability: OutOfStock

William James (Autor)

COGITO Carti de la [A] la [Z]en Filosofie Sociologie

Aceasta carte cuprinde cinci prelegeri tinute de William James pe o serie de teme umane fundamentale: credinta - sinuciderea - rationalitatea - filosofia - constiinta si nemurirea. Toate aceste subiecte reprezinta elemente definitorii ale activitatii si gandirii umane in raport cu sine insasi si...

Comanda prin telefon
L-V 9:30-17:30
0771.664.320

Livrare in Romania
1-3 zile lucratoare

Ridicare din Easybox
1-3 zile lucratoare

4 persoane viziteaza chiar acum aceasta pagina
Stoc limitat

Colectia

COGITO

Anul publicarii

2011

Coperta

Brosata

Format

14 x 21 cm.

Numar pagini

240

ISBN

978-973-111-221-3

Cod Bare EAN

5948417240082

Frecvent citita impreuna cu:

15%

Eseuri eretice despre filosofia istoriei
22,⁹⁵ RON 27,⁰⁰ RON
15%

Tratat despre toleranta
29,⁷⁵ RON 35,⁰⁰ RON
15%

Dialoguri asupra religiei naturale
28,⁹⁰ RON 34,⁰⁰ RON
15%

Filosofia pentadica - Problema transcendentei
20,⁴⁰ RON 24,⁰⁰ RON

Descriere

Aceasta carte cuprinde cinci prelegeri tinute de William James pe o serie de teme umane fundamentale: credinta, sinuciderea, rationalitatea, filosofia, constiinta si nemurirea. Toate aceste subiecte reprezinta elemente definitorii ale activitatii si gandirii umane in raport cu sine insasi si cu lumea care o inconjoara. Perspectiva adoptata de James in studiul acestor dimensiuni ale existentei umane este atat stiintifica cat si filosofica, filosoful american imbinand cele doua metode cu o abilitate si o ingeniozitate inconfundabile.

Poate ca cel mai tonic aspect din filosofia lui James este perspectiva sa despre ce este si ce inseamna cu adevarat filosofia. Lucrarea sa, Pragmatism, incepe in mod tipic cu un citat din Chesterton, care declara ca "cel mai important si practic lucru la un om este in continuare perspectiva sa despre univers. . . . Consideram ca intrebarea nu este daca teoria cosmosului afecteaza lucrurile, ci daca, pe termen lung, le afecteaza altceva". Iar James sustine paradoxul sau cu explicatia: "Filosofia care este atat de importanta in fiecare dintre noi nu e o chestiune tehnica, ci este sentimentul mai mult sau mai putin constient al sensului sincer si adanc al vietii. Este doar partial dobandita din carti; reprezinta modul nostru individual de a vedea si de a simti intreaga solicitare a cosmosului".

Aceste cuvinte pun in discutie conceptia filosofica considerata sacra de marea majoritate a filosofilor profesionisti, care ar socoti subiectul lor degradat de orice condescendenta fata de motivul uman. Acestia ar putea vorbi in tonuri intrucatva incerte despre pozitia rezervata eticii, dar, in ceea ce priveste logica si metafizica, ei sustin cu o mare demnitate si siguranta ca telul nostru este pur impersonal si "obiectiv", si ca nu are nimic de‑a face cu viziunea personala sau chiar si cu "paliativele practice" ale stiintei umane. James i‑a deranjat pe unii si i‑a atras pe ceilalti tocmai pentru ca a venit cu ideea inovatoare de a refuza sa trateze filosofia ca pe un amuzament nefolositor sau ca pe o "gimnastica intelectuala", si a cerut in schimb sa se intocmeasca o legatura rationala intre "teoriile" sustinute de filosofii profesionisti in amfiteatre si credintele in functie de care fiintele umane traiesc in lume.

Dar aceasta noua perspectiva asupra scopului filosofiei presupune si reflecta o radicala schimbare de atitudine fata de faptele psihologiei. James a patruns pe un teren complet nou prin refuzul sau de a accepta dilema preliminara conform careia pentru a intelege viata spiritului trebuie ca aceasta sa fie redusa fie la un sistem de categorii intelectuale, fie la un set de principii mecanice.

Howard V. Knox

CUPRINS

Filosofia lui William James: o introducere 7

VOINTA DE A CREDE 27

MERITA TRAITA VIATA? 65

SENTIMENTUL RATIONALITATII 105

EXISTA "CONSTIINTA"? 165

NEMURIREA OMULUI 195

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 231

INDEX 234

curajos si dedicat. De aceea, morala credintei religioase este una eroica si gratuita.>>

Valentin Protopopescu

realizator Texte si Pretexte, Radio Romania Cultural

William James

William James (1842-1910), fratele romancierului Henry James si al diaristei Alice James, reprezinta o figura care se integreaza foarte bine atat in istoria filosofiei, cat si in cea a psihologiei si a filosofiei (si psihologiei) religiei. Contributiile sale in primele doua domenii (in filosofie, prin promovarea pragmatismului, iar in psihologie a functionalismului) i-au asigurat o recunoastere internationala binemeritata. Printre alte preocupari importante ale acestuia se numara si studiul experientelor mistice si al fenomenului religios, fiind primul autor care a scris un studiu modern coerent si cuprinzator asupra religiei.

James si-a petrecut aproape toata cariera sa academica la Harvard, unde a adus importante contributii in domeniul psihologiei experimentale (printr-un curs tinut intre 1875-1876) si s-a angajat intr-o serie de dispute filosofice cu personalitatile vremii. Printre figurile importante cu care s-a angajat in discutii de-a lungul vietii se numara: Ralph Waldo Emerson, Charles Sanders Peirce, Bertrand Russell, Josiah Royce, Ernst Mach, John Dewey, Walter Lippmann, Mark Twain, Horatio Alger, Jr., Henri Bergson si Sigmund Freud; iar printre studentii lui James s-au numarat: Boris Sidis, Theodore Roosevelt, George Santayana, W. E. B. Du Bois, G. Stanley Hall, Ralph Barton Perry, Gertrude Stein, Horace Kallen, Morris Raphael Cohen, Walter Lippmann, Alain Locke, C. I. Lewis si Mary Calkins, cei mai multi dintre ei pastrand o nestinsa admiratie pentru el intreaga lor viata.

William James, in pofida anilor care ne separa de moartea sa, este inca subiect de discutii si conferinte in special in domeniul filosofiei si in cel al studiului fenomenului religios. Munca sa de pionerat si finetea cu care a inteles unele aspecte ale functionarii societatii si omului fac din William James un autor mereu actual si inepuizabil.

Printre cele mai importante opere ale sale se numara:

The Principles of Psychology, 2 vols., 1890, Dover Publications, 1950.

Psychology (Briefer Course), 1892, reed. University of Notre Dame Press, 1985 si Dover Publications, 2001.

The Will to Believe, and Other Essays in Popular Philosophy, Londra, 1897.

Human Immortality: Two Supposed Objections to the Doctrine (the Ingersoll Lecture), 1897.

Talks to Teachers on Psychology: and to Students on Some of Life's Ideals, 1899, reed. Dover Publications, 2001.

The Varieties of Religious Experience: A Study in Human Nature, 1902, reed. BiblioBazaar, 2007; rom. Tipurile experientei religioase, trad. Mihaiela Cabulea, Ed. Dacia, Cluj‑Napoca, 1998.

Pragmatism: A New Name for Some Old Ways of Thinking, 1907, reed. Hackett Publishing, 1981 si Dover, 1995.

A Pluralistic Universe, 1909, reed. University of Nebraska Press, 1996.

The Meaning of Truth: A Sequel to "Pragmatism", 1909, reed. Prometheus Books, 1997.

Some Problems of Philosophy: A Beginning of an Introduction to Philosophy, 1911, reed. University of Nebraska Press, 1996.

Memories and Studies, 1911, reed. Reprint Services Corp, 1992.

Essays in Radical Empiricism, 1912, reed. Dover Publications, 2003.