Arhanghelul Mihail este considerat conducatorul cetelor de ingeri si calauza sufletelor spre rai. Numele acestuia inseamna „cel care este asemenea lui Dumnezeu” si este singurul inger mentionat in toate cele trei texte sacre importante ale religiilor monoteiste abrahamice ce fac trimitere la ingeri: Tora (iudaismul), Biblia (crestinismul) si Coranul (islamul).

In toate aceste traditii spirituale, credinciosii il considera pe arhanghelul Mihail ingerul care lupta impotriva raului cu puterea binelui. Dar cine a fost Arhanghelul Mihail in traditia crestin ortodoxa si de ce a ramas ca o figura marcanta in istoria omenirii?

Am discutat pe larg alaturi de invitatii, Cezar Ivan Colita (teolog, scriitor), autorul cartii „Arhanghelul Mihail si istoria aparitiilor sale calauzitoare" si Bogdan Tataru Cazaban (istoric al religiilor si doctrinelor filosofice) despre rolul ingerilor in desavarsirea noastra personala, despre cultul inchinat Arhanghelului Mihail si modul in care cele mai importante angelofanii din intervalul secolelor IV–X au influentat lumea europeana. Totodata vom afla despre felul in care Arhanghelul Mihail poate deveni la nivel moral si spiritual o buna calauza pornind de la cele doua elemente iconografice: sabia de foc si aripile angelice.

O carte complementara, foarte binevenita, o carte

diferita fata de toate cele scrise pana acum despre

ingeri. Cu atat mai mult cu cat vorbim despre

Arhanghelul Mihail. O buna ocazie de a ne pune

intrebarea, problema, daca si cum putem vorbi astazi

despre ingeri. Putem vorbi despre ingeri pentru ca avem

marturii care ne ajuta in acest sens. Sigur ca traditia nu

este formata doar din marturii textuale, ea are si alte

tipuri de marturii. Palierul la care ne referim este cel al

experientei spirituale care este incapsulata in texte, in

imagini. Autorul cartii, Cezar Ivan Colita, a facut foarte

bine referindu-se la toate aceste tipuri de marturii care

ne ajuta sa reconstituim felul in care ingerii au fost

traiti, relatia cu ei a fost traita in viata spirituala de-a

lungul secolelor. Asadar avem o dubla perspectiva,

o perspectiva istorica la indemana cercetatorului, dar

si o perspectiva spirituala care nu trebuie deloc lasata

deoparte pentru ca ea este calea de acces privilegiata

atunci cand vorbim despre ingeri. Ne referim in primul

rand la o relatie vie, autentica, pe care unii dintre

oameni au avut-o cu ingerii. Toate aceste viziuni,

experiente spirituale au fost inregistrate in texte care au

ajuns pana la noi. Exista si in zilele noastre marturii ale

acestor experiente spirituale care, desigur, nu sunt

accesibile oricui. Orice intalnire cu ceea ce se afla

dincolo de lumea imediata este in primul rand un dar,

o poarta care se deschide, o comunicare pe care o

primim ca pe un dar.

Bogdan Tătaru Cazaban