Mitul reprezinta pentru vechii egipteni cea mai importanta cale si forma de devenire, de transformare si evolutie umana, iar marile si micile misterii reprezentau esenta intelepciunii sacre din Egiptul antic. In interviul realizat cu invitatul nostru, Adrian Tudose, conferentiar la Noua Acropola Bucuresti vom afla dintr-o perspectiva filosofica cum se raportau vechii egipteni la ritualuri, ceremonii si vechile misterii.

In incercarea de a descifra sensul existentei si de a intelege nivelurile constiintei umane vom patrunde in esenta miturilor egiptene prin intermediul cartii „Misteriile egiptene", titlu semnat de istoricul Alexandre Moret cu o trecere in revista a principalelor idei si principii privind importanta miturilor si suma invataturilor vechilor egipteni despre om si lume.

Probabil daca ne uitam in cultura greaca, in cultura

europeana a antichitatii vom descoperi ca cele mai

multe referinte la o lume a intelepciunii par sa fie legate

de Egiptul antic si mai ales de traditia misterelor

egiptene. Cand vorbim despre mistere, noi, oamenii

contemporani ne gandim la toate acele lucruri pe care

nu le cunoastem, la acele lucruri profunde la care am

dori sa gasim raspunsuri. In cazul de fata cele mai mari

intrebari cu care ne confruntam sunt cele legate de

natura umana, de unde venim si incotro ne indreptam.

 

 

Micile misterii se refera, asa cum spuneam, la natura

umana, la natura existentei umane, iar marile misterii la

natura universului. Omul nu poate sa inteleaga lumea

incojuratoare daca nu se intelege mai intai pe sine.

De aceea egiptenii considerau ca inaintea misterelor

mari omul trebuie sa gaseasca raspunsuri valide la

intrebarile care il prevesc pe el ca fiinta umana.

Egiptenii nu si-au propus doar sa adune informatii si

experientele de viata ale inaintasilor, ci si-au propus sa

le experimenteze in propria lor viata. De aici fascinatia

pe care o exercita asupra noastra civilizatia Egiptului

antic. Istoricii si miturile egiptene incearca sa descifreze

problema personajului istoric Osiris, si banuim, daca

studiem mitologia egipteana, ca undeva in trecutul

Egiptului au existat personaje care sa se suprapuna

peste aceasta poveste mitologica. Avem aceasta poveste

reflectata si in alte traditii mitologice, chiar si in

traditiile populare romanesti. Ce a facut ca acest mit sa

aiba o relevanta atat de mare pentru egipteni si sa fie

preluat si de alte civilizatii, alte traditii? Mitul lui Osiris

nu vorbeste doar despre un personaj, fie el rege sau

mare initiat in misterele naturii umane, ci vorbeste in

mod simbolic despre subiectul evolutiei omului, ce

inseamna sa fii om si sa te implinesti dupa calitatile

naturii umane si care acum face un pas mai departe

pentru a descoperi care este adevarata sa identitate

nemuritoare.

Adrian Tudose