Corp, fantasma si ... rusine [Scoala de Vara a Societatii Romane de Psihanaliza, editia a XVI - a]

 „Imi vine sa intru in pamant de rusine”, iata o expresie pe care am gandit-o la un moment dat sau am verbalizat-o, poate chiar am auzit-o de-a lungul vietii noastre, dar mai ales am trait-o, o expresie ce denota toxicitatea apasatoare a unei emotii cu care, de altfel, nu ne nastem, ci o invatam devenind un tipar disfunctional care ne determina sa ascundem realitati si sa ne ascundem de ceilalti, adica sa devenim invizibili sau sa intram in pamant de rusine. 

 

 

De cele mai multe ori intalnim rusinea nu de una singura ci la pachet cu alte emotii si trairi ca intr-un fel de carusel emotional alaturi de anxietate, vinovatie, timiditate, introversie, hipersenzitivitate, frica, nesiguranta, umilinta si altele. Experienta rusinii ca emotie complexa, este rar discutata, de cele mai multe fiind negata sau disimulata de emotii mai acceptabile pe plan social.

 



Dupa cei doi ani de pandemie, in care corpul a fost in prim planul atentiei,

preocuparilor, fantasmelor de salvare si de moarte, dar si tinta lor, in care

restrictiile de apropiere au redimensionat arhitectura relationala, in care

corpul a fost marele protejat, dar si marele absent din intalnirile

terapeutice si psihanalitice, Scoala de Vara a Societatii Romane de

Psihanaliza, editia a XVI - a propune sa reflectam asupra fantasmei si

corpului si modurilor in care se modeleaza reciproc.

 

Grija reala si supradimensionata, anularea granitelor intre posibil si

imposibil, intre real si fantasmat si configurarea lumii periculoase din afara

spatiului personal au amprentat proprioceptivitatea corpului. Cand vorbim

despre corp, vorbim si despre fantasma, adica despre reprezentarea psihica

a biologiei unei persoane. Corpul cere fantasma pentru a se configura in

corporalitate, pentru a da expresie si mobilitate emotiilor, pentru a se

mobiliza intr-o legatura si relatie, pentru a-si trai identitatea.

Gabriela Romanet

 

Rusinea este ea insasi despre a fi, nici mai mult, nici mai putin.
Este despre ceva din existenta noastra care ne da dreptul fie sa fim, 
fie sa nu fim asa cum suntem noi, cei adevarati, un ceva care ne da
sau ia, 
inca de cand am venit pe lume, dreptul de a trai, a creste
si a fi pe deplin 
umani.

Gabriela Deniz

 

Pandemia COVID-19 poate fi grava nu numai in ceea ce priveste

amenintarea continua pe care o reprezinta pentru siguranta personala,

ci si in ceea ce priveste experienta intruziva a vinovatiei si a rusinii,

care poate submina echilibrul psihic.

 

Rusinea este adesea confundata cu vinovatia si aceasta este, de asemenea,

o greseala. Rusinea este, intr-adevar, un semnal emotional dezintegrant

(impreuna cu toata acea emotie, desigur, implica stari corporale si fantezii),

in timp ce vinovatia este mai mult un semnal emotional integrator si,

prin urmare, structurant. 

Daniela Luca


 

 

Vineri, 26 august 2022, orele 13:15 - 13:15, la Scoala de Vara a Societatii Romane de Psihanaliza, Editura Herald va fi prezenta la masa rotunda cu tematica Corp, fantasma si ... rusine, alaturi de Daniela Luca (psihanalist, Vicepresedinte SRP), Gabriela Deniz (psihoterapeut, senior editor Herald), Sorin Lucaci (psiholog, PR Herald) - vezi tot programul

Scoala de Vara - Corp si fantasma, editia a XVI – a, 25-28 august 2022

Scoala de Vara a Societatii Romane de Psihanaliza, editia a XVI - a propune sa reflectam asupra fantasmei si corpului si modurilor in care se modeleaza reciproc.

Cursurile Scolii se desfasoara in perioada 25 – 28 august 2022, in format hibrid, la Bucuresti, la Facultatea de Psihologie - Universitatea Titu Maiorescu si online, pe platforma Zoom.

 

 

Comentarii