Apollonios din Tyana, un discipol al lui Pitagora [Recenzie Bogdan Mandache]

Din punct de vedere istoric, se stiu foarte putine lucruri despre originea, formatia si activitatea lui Pitagora. Este unul dintre motivele pentru care reconstituirea filosofiei lui Pitagora este o problema dificila cu care se confrunta istoricii filosofiei. Pitagora insusi si-a creat o genealogie fantastica bazata pe un sir de intrupari, lantul reincarnarilor precumpanind asupra descendentei naturale, teoria metempsihozei fiind deasupra filiatiei firesti. Din amestecul de legenda si adevar, istoricii confirma ca Pitagora s-ar fi nascut la Samos la inceputul secolul al VI-lea i.H., ca a avut parte de o instructie aleasa sub indrumarea unor maestri ilustri, printre care sunt amintiti Hermodamas si Pherecyde din Syros. I-ar fi intalnit pe Tales din Milet si pe Anaximandru, pe descendentii lui Mokhos care
l-au initiat in misterele de la Tyr si Byblos, a petrecut mult timp in Egipt unde a fost initiat in misterele de la Diospolis si in doctrina invierii lui Osiris.

 

Reprezentare Pitagora - Scoala din Atena - Fresca de Rafael pictata intre 1509 si 1511

 

Dupa periplul asiatic revine la Samos, incepe sa predea intr-un amfiteatru sub cerul liber, Hemyciclul, fara mare succes, pleaca in Tracia unde este initiat in misterele orfice, apoi ajunge la Delfi, de unde se indreapta spre cetatea greaca Sybaris, din sudul Italiei, pentru ca in cele din urma sa se stabileasca la Crotona, unul dintre cele mai bogate si populate orase grecesti din sudul Italiei. La Crotona, Pitagora va fonda congregatia sa religioasa, homakoeion, cunoscuta pentru viata austera si spiritul aristocratic, care va influenta numeroase generatii de filosofi. Congregatia sa numara in anii de glorie sase sute de discipoli care si-au pus viata si bunurile in comun, dupa proverbul citat deseori de Platon: „intre prieteni, totul este comun” si care vor raspandi invatatura Maestrului in intreg sudul Italiei. Marturii despre viata si doctrina lui Pitagora sunt consemnate de numerosi autori antici: Herodot, Diogenes Laertios, Porfir, Aulus Gellius, Iamblicos, Aristotel, Cicero, Platon, Aristoxene, Neanthe din Cyzique. Daca numele discipolilor care au fost contemporani cu Pitagora sunt mai putin cunoscute, este in schimb cunoscut numele si activitatea unui discipol tirziu, Apollonios din Tyana, care a trait in primul secol d.H. Despre viata lui Apollonios din Tyana a scris Filostrat in cartea Viata lui Apollonios, care a fost sursa de inspiratie pentru Mario Meunier, Apollonios din Tyana. Viata, practicile ascetice si invataturile filozofice ale unui mare vindecator de la inceputurile erei crestine, traducere din limba franceza de Ilie Iliescu, Bucuresti, Editura Herald, 2022, 266 p.

 

Mario Meunier (1880-1960) a fost publicist si traducator, pentru traducerile din Plutarh (Isis si Osiris) si Pitagora (Versurile de aur) a fost premiat de Academia Franceza, pasionat de cultura antica. Mario Meunier a fost impresionat de viata lui Apollonios din Tyana asa cum a povestit-o Filostrat, desi stia bine ca autorul a idealizat modelul real. In opinia lui Eugene de Faye, Apollonios al lui Filostrat „reprezinta filozoful perfect, asa cum il visau cei mai multi dintre contemporanii lui Origene. El este, rand pe rand, indrumator de constiinta, ca Seneca, educator ca Epictet, predicator si orator popular in genul lui Dion din Prusa, ascet si mistic cum a fost, se pare, intr-adevar, Apollonios”. Filostrat a vazut in Apollonios din Tyana un mostenitor al doctrinei, al stiintei taumaturgice, dar si mostenitorul regulilor de viata instituite de Pitagora. Apollonios al lui Filostrat este un personaj istoric idealizat, transfigurat, dar mai presus de toate este un ideal religios, un ideal implinit caruia filosoful sofist i-a atribuit intelepciunea suprema, sfintenia si bunatatea. Mario Meunier a preluat in cartea sa o buna parte din portretul schitat de Filostrat, infatisandu-ne darurile si talentele lui Apollonios, inclinatia acestuia pentru activitati spirituale, pentru echilibrul si seninatatea unei ratiuni lucide, acceptarea celor cinci ani de tacere absoluta, cerinta preluata din invatatura Maestrului Pitagora. Tacerea l-a ajutat la fixarea atentiei, la disciplinarea puterilor, la calirea vointei, la dezvoltarea impresionantei sale memorii. Dupa ce s-a initiat in intelepciunea greaca, urmand exemplul lui Pitagora, Apollonios si-a convins discipolii ca trebuie sa cerceteze stiinta magilor si a brahmanilor, facand o lunga calatorie prin Antiohia, Babilon, pentru a ajunge in India. Peste tot, in toate intalnirile, Apollonios surprindea prin eleganta, elocinta si usurinta cu care se adresa auditoriului, se remarca prin blandetea cuvantului si gravitatea gandirii sale, prin inteligenta care ii ilumina fruntea, prin calmul inspirat al surasului sau bland. La revenirea in Efes, Apollonios a gasit un oras in care domneau dezmatul si imoralitatea, trandavia si libertinajul:

 

 

„Peste tot rasuna muzica, nu se vedeau decat fastul, maretia

si risipa nebuneasca. Tyanianul nu a vrut sa inchida ochii la

aceasta destrabalare. Astfel, chiar de la prima cuvantare

adresata efesienilor, la intrarea in templu, acest apostol al

binelui a incercat prin sfaturile sale sa-i scoata din moleseala

in care se complaceau, sa le insufle iubirea pentru

intelepciune si sa-i indeparteze de orice preocupare care

s-ar abate de la regulile unei purtari cuviincioase.

Mustrarile aspre ale inteleptului i-au suparat pe multi dintre

cei care traiau in desfrau, dar a reusit sa-i faca pe o parte

dintre cetatenii Efesului sa vada cat de odioasa este viata

desantata pe care au dus-o pana atunci.”

 

Prin cuvantari pline de talc, Apollonios cauta sa inlature raul care pusese stapanire pe efesieni, sa indrepte moleseala obiceiurilor.

 

 Apollonios din Tyana la Muzeul Arheologic din Heraklion, Creta

Cand imparatul Nero a interzis sederea filosofilor in Roma, pe timpul calatoriei sale in Grecia, Apollonios si-a indemnat discipolii sa-l urmeze intr-un periplu prin tarile apusene; ce ar fi putut sa capete discipolii mergand pe urmele trasate de Pitagora? Raspunsul il gasim intr-o scrisoare a lui Apollonios catre Eufrat: „Daca te vei initia in filozofia pitagoreica te vei bucura de doua feluri de binefaceri. In primul rand, te vei inalta pe plan spiritual, inima iti va fi mai larga, vei capata maretie, statornicie, un bun renume, ii vei cunoaste pe zei direct, nu avand pareri despre zei, opinia ta despre demoni se va baza pe ratiune, nu pe superstitie, vei invata sa-i iubesti si pe unii, si pe altii, vei cunoaste bucuria multumirii de sine, perseverenta, cumpatarea, arta de a te multumi cu putin, vei dobandi vigoarea mintii, agilitatea, respiratia usoara, o infatisare placuta, o sanatate buna, o minte linistita si, in cele din urma, nemurirea. Pe de alta parte, daca te vei orienta spre disciplinele stiintei, vei capata intelegerea geometriei, a astronomiei, a aritmeticii, a muzicii, a medicinei, a dreptului legislativ si a diferitelor secrete ale divinatiei.”

 

Cartea lui Filostrat despre viata lui Apollonios are ca sursa istorica informatiile detinute de filosoful Damis, discipol al lui Apollonios; o biografie romantata, redactata la cererea imparatesei Iulia Domna (193-211), sotia lui Septimius Severus. Datele certe despre Apollonios sustin apartenenta acestuia la scoala pitagoreica a lui Euxene din Heracleea, acceptarea regulii ascetice a tacerii, calatoriile in Orient pentru a cunoaste intelepciunea Indiei, relatiile cu Musonius Rufus, Dion din Prusa, Demetrius Cinicul. Apollonios a intrat in conflict cu imparati ai Romei, dar afirma cu tarie ca sufletul sau nu are nici o teama, pentru ca pe el nu-l pandeste nici o primejdie pentru ca „datoria unui intelept este sa moara pentru intelepciunea pe care el insusi o manifesta. Nici natura si nici legea nu-i dicteaza principiile de viata. Aceste virtuti le gaseste in el insusi, in curajul si forta sufletului sau de neinvins. Nici focul si nici securea nu l-ar putea face sa tradeze ceea ce a descoperit”, scrie Mario Meunier. Trimis la inchisoare de imparatul roman Domitian, Apollonios isi pregateste o stralucita apologie, o pledoarie in favoarea filosofiei, a regulilor divinului Pitagora. Apollonios nu a mai putut citi apologia, el disparand din fata ochilor celor care urmareau procesul. A revenit printre ai sai, pentru ai sai, pentru a intra in legenda.

Comentarii

Carte
Apollonios din Tyana - Viata, practicile ascetice si invataturile filozofice ale unui mare vindecator de la inceputurile erei crestine Mario Meunier ofera o reconstituire ampla a portretului marelui intelept Apollonios, urmas demn al traditiei pitagoreice. Ne bucuram de o imagine complexa a personajului, mergand dincolo de...
Adauga in cos Detalii produs
Autor
Mario Meunier Mario Meunier (1880-1960) - Frecventeaza pana la varsta de 12 ani Scoala Saint-Jean Soleymieux unde invata latina. Cu benedictinii din Marseille invata si greaca veche. Intre 1912 si 1914 este...
Detalii autor
Colectie
ROMANUL INITIATIC
Detalii colectie

Articole similare

Pitagora si misterele antichitatii
Pitagora si misterele antichitatii
Este un paradox cunoscut şi acceptat faptul că existenţa lui Pitagora este certificată istoric, dar despre el ca persoană nu se ştiu prea multe lucruri cu certitudine; la aceasta a contribuit în mare...