In forma ei teoretizata, filosofia mintii este un subiect relativ recent, cultivat cu precadere de filosofii americani.

Unul dintre cei mai cunoscuti autori, venind dinspre domeniul filosofiei limbajului, este John R. Searle, profesor la Universitatea Berkley, autor al unor lucrari devenite celebre, dintre care amintim: Speech Acts: An Essay in the Philosophy of Language, 1969; Intentionality: An Essay in the Philosophy of Mind, 1983; The Rediscovery of the mind, 1992; The Construction of Social Reality, 1995; Philosophy in a New Century, 2008; Making the Social World: The Structure of Human Civilization, 2010. Cu putin timp in urma o cunoscuta lucrare a lui John R. Searle a fost tradusa in limba romana Mind: A brief introduction/ Mintea. Scurta introducere in filosofia mintii, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Mathesis”, cuvant introductiv: Adrian Nita, traducere din limba engleza: Iustina Cojocaru, 2013, 336 p.

De ce inca o carte despre filosofia mintii, cand pe piata erau multe carti despre acest subiect? Pentru ca acest subiect, care nu are o traditie seculara asa cum sint altele care se revendica din antichitatea greaca, are nevoie de noi abordari, de noi perspective. Acesta a fost si motivul pentru care John R. Searle a scris aceasta carte, si a facut-o cu convingerea ca este cel mai important subiect din filosofia contemporana, lasand deoparte ca fiind false teme precum dualismul, materialismul, behaviorismul, conceptualismul. Dupa filosofia limbajului, care a reprezentat „€žprima filosofie”€ in veacul al XX-lea, filosofia mintii a devenit subiect central, dar si un subiect cu un anume specific in care sint vizibile diferentele intre opinia specialistilor si opinia curenta.

„Remarcabila este intentia lui Searle de a arata ca fenomenele mentale sunt fenomene biologice.”

Filosofia mintii incepe sa preocupe ganditorii din epoca moderna odata cu scrierile lui René Descartes, autor, printre altele, al cunoscutului dicton „€žcogito, ergo sum”€, care a adancit si dualismul minte-corp, res cogitans-res extensa. John R. Searle isi propune sa rezolve in cartea sa 12 probleme cu care se confrunta filosofia mintii; dintre acestea, opt l-au preocupat pe Descartes, iar celelalte au devenit mai preocupante in secolul trecut. Amintim aici doar cateva dintre ele, lasand cititorului bucuria descoperirii celorlalte: problema minte-corp, problema celorlalte minti, problema scepticismului si analiza perceptiei, problema liberului arbitru, sinele si identitatea personala, problema somnului, intentionalitatea, inconstientul. Alaturi de problema constiintei, de mare dificultate este cea a intentionalitatii, „€žun fel de imagine in oglinda a problemei constiintei”, dupa cum afirma John R. Searle.

Cartea filosofului american incearca sa ofere o explicatie a mintii prin care fenomenele mentale sa fie considerate o parte a lumii naturale. Dincolo de scriitura clara, dornica sa lamureasca un subiect privit de la inceput ca extrem de dificil, de „tehnic”€, remarcabila este intentia lui John R. Searle de a arata ca fenomenele mentale sunt fenomene biologice: „€žNu traim in mai multe lumi diferite, o lume mentala si o lume fizica, o lume stiintifica si o lume guvernata de simtul comun. Dimpotriva, exista doar o singura lume, lumea in care traim cu totii, si trebuie sa ne explicam existenta ca parte componenta a ei”€, sunt ultimele randuri ale acestei carti, o carte exemplara despre un domeniu provocator si insuficient expoatat/explorat al filosofiei contemporane.

Bogdan Mihai MANDACHE