Sfanta Teresa de Avila a ramas cunoscuta in istorie ca fiind una din cele mai reprezentative figuri ale misticii apusene, ca fondatoare de manastiri carmelitane, iar in plan spiritual, ca asceta si mistica desavarsita. Numita si Teresa cea Mare, ea si-a dobandit un loc special in cadrul misticii apusene prin activitatea de reformare a manastirilor de calugarite si calugari din ordinul Carmelitan. A ramas de asemenea in istorie si ca doctor si invatator al Bisericii. In lucrarea Castelul interior, Sfanta Teresa de Avilla analizeaza sufletul omenesc folosind alegoria unui castel cu sapte randuri de lacasuri. Putem intelege, astfel, etapele de evolutie ale sufletului omenesc prin prisma metaforei castelului interior.

Am povestit despre lucrarea Castelul interior - Desavarsirea spirituala sau cele sapte etape ale unirii sufletului cu Dumnezeu, despre rugaciune si spiritualitatea crestin-apuseana intr-un interviu din seria Dialogurilor Herald alaturi de Nona Rapotan (Editor Coordonator Bookhub.ro). Cele sapte randuri de incaperi descrise de Sfanta Tereza de Avila in Castelul interior corespund celor sapte trepte ale comuniunii cu Dumnezeu, ale cunoasterii supreme.

Este o carte speciala pentru iubitorii de spiritualitate

crestina. Am descoperit Castelul interior in facultate si

pot spune ca este un fel de manual care te invata sa te

rogi. Noi obisnuim sa ne rugam atunci cand suntem in

nevoie. Ca rugaciunea sa fie eficienta si facuta in

conformitate cu toate canoanele, cineva trebuie sa ne

invete. La prima citire a cartii poate parea un demers

dificil, dar vorbim despre o scriere destul de riguroasa.

Castelul interior are o coloana vertebrala interioara.

Ce fac credinciosii crestini inaintea unei sarbatori

religioase? Isi pregatesc casa, sufletul, tin o rugaciune

speciala. Toate lucrurile acestea fac parte dintr-un asa

zis canon. Ce face Sfanta Teresa de Avilla? Desface

aceste canoane si le asaza pe cele 7 trepte astfel incat

omului sa-i fie mai usoara apropierea de Dumnezeu, sa-i

fie mai luminoasa cunoasterea, calea. Incepe cu prima

treaptacare este si cel mai usor de urcat, de parcurs.

 

 

Ultima, nu intamplator este treapta care duce la inima

castelului, la inima omului. Si aici aflam un paradox.

Catolicii intai il cunosc pe Dumnezeu, il trec prin filtrul

ratiunii si apoi il iubesc, ortodocsii intai il iubesc si apoi

il inteleg, il cunosc. Exista pericole la parcurgerea

fiecarei trepte a castelului. Daca nu avem mintea treaza

sa indepartam la timp aceste pericole nu facem decat sa

stagnam, fara sa evoluam spre telul uniunii cu

Dumnezeu.

Nona Rapotan