Iuliana Nalatan: India - spiritualitate, muzica si dans

Iuliana Nalatan este presedintele Centrului Cultural “Rabindranath Tagore”, asociatie care are ca scop promovarea culturii indiene in Romania si organizatoare a binecunoscutului festival „Namaste India” iar in prezent lucreza la proiectul „West meets East“ o initiativa mai recenta si complementara festivalului care isi propune sa conecteze artele din Asia cu cele din occident.

Am vrut sa aflam de la Iuliana mai multe detalii despre cultura fascinanta a Indiei si care au fost experientele sale cu si despre India, si ii multumim, pe aceasta cale, pentru amabilitatea de a ne raspunde la cateva intrebari.

Cand s-a trezit in tine interesul pentru India?

Eram la Paris, in 2008-2009, primisem o bursa postuniversitara pentru un an de zile. Desi mai iesisem de multe ori din tara in timpul studentiei, aceasta a fost primul meu contact autentic cu lumea din afara Europei, datorita multiculturalitatii specifice orasului. Eram abonata la tot ce misca in aceasta directe: festivaluri sarbatorite stradal cu mare pompa cum ar fi carnavalul brazilian Fête de la Madeleine, Anul nou chinezesc sau festivalul indian Ganesha Chaturti. In plus, mergeam la serate de tango argentinian si imi placea sa cutreier la pas cartierele locale, sa vad cum traiesc oamenii. Dintre toate aceste experiente pestrite, India m-a cucerit total. Incepand cu partea artistica (muzica si dansurile clasice pe care le admirasem la spectacolele organizate de muzeul artelor asiatice, Musée Guimet), continuand cu partea vestimentara, spirituala (gasisem chiar un mic templu sud-indian pe langa statia de metrou La Chapelle) si mancarea (nimic nu se compara cu acel palak paneer, spanac cu branza dulce, cu o savoare nemaintalnita pana atunci, degustat intr-un restaurant de pe langa Gare du Nord).

 

Am perceput India ca un spatiu cu o cultura

bogata atat pe plan senzorial, cat si spiritual,

in care trecutul se intalneste cu prezentul,

unde traditii milenare sunt inca vii.

 

Universul a facut ca la un an dupa ce m-am intors in Romania sa plec pentru prima data in India si de atunci sa ma reintorc acolo anual. A fost si este de fiecare data o experienta transformatoare, care ma aduce mai aproape de mine si de lucrurile care conteaza cu adevarat in aceasta existenta.

 

 

Tinand cont de pasiunea ta pentru arta si cultura acestei tari, ce aspect legat de India, te-a fascinat cel mai mult de-a lungul timpului?

Ma intereseaza cel mai mult spiritualitatea, muzica si dansul. Aceste aspecte s-au integrat in viata mea prin yoga si prin dansul clasic Odissi, dar si prin activitatile Festivalului «Namaste India» si a altor proiecte conexe. Dintre toate, dansul este pentru mine o cale completa, pentru ca implica intreaga fiinta, de la corp, pana la emotii si spirit. In plus are un caracter interdisciplinar care imi place mult: trebuie sa intelegi in detaliu aspectele mitologice si filosofice, un pic de sanscrita, niste notiuni de muzica si e nevoie sa iti dezvolti un corp flexibil si minte concentrata, ca in yoga. Nu in ultimul rand, dansul este o ofranda, a evoluat din traditia templelor si acest lucru ii ofera un statut aparte. Nu e dedicat divertismentului, ci e o forma de arta care are puterea de a inalta constiinta artistilui si a privitorului. Acesta e idealul in care cred si pe care il am in vedere.


Cand ai inceput sa dansezi?

Am inceput sa studiez dansul clasic Odissi, in 2013. Initial pe skype iar apoi printr-o vizita de studiu de jumatate de an la doua scoli din India. De atunci, merg periodic acolo sa mai invat ceva nou si apoi revin pentru a aprofunda pe cont propriu.

 

Cum ai perceput India atunci cand ai ajuns prima data acolo? Cum resimti tu experienta indiana?

Prima data am simtit ca sunt “acasa” iar acum sunt sigura ca sunt “acasa”. In plus, ma leaga locuri si oameni de India. Sunt mai ales profesorii mei de dans si ashramurile Bihar School of Yoga unde ma intorc de fiecare data cu drag.

 

Ce ne poti spune despre Festivalul Namaste India? Dar despre proiectul West meets East? Cum se leaga aceste doua initiative?

Festivalul “Namaste India“ a inceput in 2010, ca o initiativa a romanilor pasionati de aceasta cultura. In cursul timpului, s-au alaturat tot mai multi colaboratori si proiectul a evoluat intr-un eveniment amplu, care include o varietate de aspecte: spectacole de muzică și dans cu artisti veniti chiar din India, impresii de călătorie, arta îmbrăcării sariului, produse de artizanat, gastronomie, yoga, ayurveda, cărți, ateliere, cursuri de limba, cultură și civilizație.

“West meets East“ este o initiativa mai recenta si complementara festivalului, realizata sub egida Jazzmine.World, un proiect care isi propune sa conecteze artele din Asia cu cele din occident. Am inceput in 2017 cu readucerea la viata a proiectului initiat acum mai bine de 50 de ani de violonistul Yehudi Menuhin, elevul lui Enescu, si sitaristul Ravi Shankar, prima colaborare din istorie dintre un muzician clasic occidental si unul indian. Anul acesta ajungem la a treia editie si, pe langa prezentarea in premiera a compozitiilor ramase necantate de pe legendarele albume “West meets East“, vom valorifica muzica Transilvaniei, mai ales creatia lui Bartok bazata pe surse folclorice, in dialog cu muzica clasica a Indiei.

 

 

 

Care sunt obiectivele tale vis a vis de aceste proiecte? Cum le vezi dezvoltandu-se pe viitor?

Festivalul «Namaste India» a inceput recent sa se extinda si spre alte orase ale tarii, prin intermediul spectacolelor organizate cu artisti trimisi de ICCR (Consilul Indian pentru Relatii Culturale) si dorim sa continuam acest demers si pe viitor. Mi-as dori sa putem aduce invitati din India si din alte domenii, de exemplu artizani, profesori, oameni de cultura, etc.

«West meets East» este un proiect care aduce impreuna doua lumi diferite si le pune in valoare reciproc. Publicul a fost incantat la editiile trecute si asta ne da incredere ca e un demers ce merita continuat, cu alte tematici si artisti.

 

Care sunt provocarile pe care le intampini in acest de proces de popularizare a culturii indiene in spatiul roman?

Principalele provocari sunt legate de sustenabilitatea financiara a proiectelor, de resursele umane si de timp. Momentan, atat eu cat si colegii mei, ne ocupam de aceste proiecte in timpul liber si trebuie sa recunosc ca nu e usor. Consider ca publicul interesat exista si este in crestere. Conteaza mult faptul ca exista in Romania si alte domenii de activitate ce contribuie la popularizarea culturii si spiritualitatii indiene. Ma refer aici si la cartile publicate de Editura Herald, care pun la dispozitia cititorilor textele clasice ale diferitelor ramuri ale filosofiei indiene si scrierile unor maestri consacrati.

 

Care sunt sursele tale de inspiratie? Ai cumva si autori preferati la Editura Herald? Ne poti recomanda cateva titluri?

Pun la loc de cinste cititul si natura. De la Editura Herald as recomanda doua titluri, desi mi-e foarte greu sa aleg. Primul ar fi Lumea moderna si vechea intelepciune, de Arnaud Desjardins, à propos de experienta mea din Franta, care ilustreaza contrastul dintre occident si civilizatiile traditionale. Al doilea este  Arhaic si Universal de Sergiu Al-George, ecourile Indiei in opera si gandirea unor mari personalitati ale culturii noastre: Eminescu, Brancusi, Eliade, Blaga.

 

Comentarii

Carte
Trezirea inteligentei Renumitul invatator spiritual J. Krishnamurti (1895-1986) a respins cu perseverenta toate etichetele, titlurile si onorurile care i-au fost atribuite de-a lungul timpului. Cu toate acestea, gandirea...
Adauga in cos Detalii produs
Autor
Jiddu Krishnamurti Krishnamurti s - a nascut la 11 mai 1895, la Madanapalle, in sudul Indiei. "Descoperit" de miscarea teozofica, este crescut si educat in Occident, considerandu-se ca va deveni instrumentul exprimarii...
Detalii autor

Articole similare