ADHD (Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate) este una dintre cele mai întâlnite condiții neuropsihologice. Deși este adesea asociat cu copii agitați sau adulți distrași, realitatea este mult mai complexă. ADHD nu descrie doar o dificultate, ci un mod diferit de funcționare a creierului – cu provocări, dar și cu resurse unice.

Ce este ADHD?

ADHD este o condiție de neurodezvoltare caracterizată prin dificultăți de reglare a atenției, impulsivitate și, uneori, hiperactivitate. Spre deosebire de ceea ce sugerează numele, ADHD nu înseamnă „deficit” de atenție, ci mai degrabă o atenție greu de direcționat și de controlat.

Persoanele cu ADHD pot:

• să se concentreze intens pe subiecte care le pasionează (hiperfocus),
• dar să întâmpine dificultăți în sarcinile monotone sau repetitive.

Această combinație face ca ADHD să fie atât o provocare, cât și o oportunitate pentru cei care învață să își gestioneze resursele.

Simptome și semne comune

La copii:

• dificultăți de concentrare în clasă; 
• agitație, mișcare continuă;
• întreruperea colegilor sau a adulților;
• uitarea temelor și a instrucțiunilor.

La adolescenți și adulți:

• procrastinare și dificultăți în gestionarea timpului;
• tendința de a începe multe proiecte fără a le finaliza;
• impulsivitate în decizii sau în vorbire;
• oscilații de la plictiseală rapidă la hiperfocus intens.

Un element important: simptomele nu dispar odată cu vârsta. Ele se transformă, afectând modul de lucru, relațiile și organizarea vieții de zi cu zi.

Cauzele ADHD – ce spune știința

ADHD are o componentă puternic biologică, fiind influențat de factori genetici și de particularități ale funcționării cerebrale.

• Rețelele cerebrale implicate:

• Default Mode Network (DMN) – activă când visăm cu ochii deschiși, ne imaginăm sau reflectăm.
• Task Positive Network (TPN) – activă în activități concrete și orientate spre obiective.În ADHD, aceste două rețele intră adesea în conflict, ceea ce explică dificultatea de a menține focusul.

• Rolul cerebelului: Nu se ocupă doar de coordonare motrică, ci și de reglarea emoțiilor și a atenției. Exercițiile de echilibru, yoga sau dansul pot contribui la îmbunătățirea funcționării sale.

• Factori de mediu: stresul, lipsa rutinei și mediile foarte stimulante sau foarte restrictive pot amplifica simptomele.

Cum se stabilește diagnosticul

Diagnosticul ADHD se face pe baza unor criterii clinice stabilite în manuale internaționale, dar și prin evaluări psihologice detaliate. Etapele includ:

1. Interviuri clinice și observații comportamentale.
2. Chestionare pentru părinți, profesori sau pentru persoana evaluată.
3. Excluderea altor posibile cauze medicale sau emoționale. Un diagnostic corect este esențial, deoarece deschide calea spre sprijin personalizat și intervenții eficiente.

Strategii de tratament și gestionare

Există numeroase modalități prin care simptomele pot fi gestionate eficient:

• Medicația – stimulante sau non-stimulante, prescrise de specialiști, cu monitorizare atentă. Terapia psihologică – oferă instrumente pentru gestionarea emoțiilor, dezvoltarea rutinei și îmbunătățirea stimei de sine.
• Strategii de organizare – liste, post-it-uri colorate, calendare digitale, pauze programate.
• Exercițiile fizice – mișcarea regulată crește nivelul dopaminei și norepinefrinei, îmbunătățind atenția și motivația.
• Mindfulness și respirația conștientă – ajută la reglarea emoțională și la calmarea minții.
• Sprijinul social – familia, profesorii, colegii sau comunitățile de suport au un rol esențial în reducerea rușinii și în cultivarea încrederii.

ADHD și impactul emoțional

Una dintre consecințele mai puțin discutate este rușinea acumulată. Copiii și adulții cu ADHD aud frecvent critici („nu ești atent”, „nu termini nimic”, „nu poți să te concentrezi”), ceea ce le scade stima de sine. Abordarea modernă pune accent pe schimbarea perspectivei: ADHD nu este doar un șir de dificultăți, ci și o sursă de energie, creativitate și reziliență.

Resurse recomandate

Cu sprijin și strategie, provocările zilnice pot deveni oportunități de creștere. Dacă vrei să aprofundezi înțelegerea ADHD-ului și să descoperi perspective complementare, aceste trei cărți sunt repere valoroase:

1. ADHD 2.0 – Edward Hallowell & John Ratey

Scrisă de doi dintre cei mai cunoscuți specialiști în domeniu, cartea propune o abordare modernă și optimistă a ADHD-ului. Autorii arată cum ceea ce mulți percep drept obstacole – impulsivitatea, energia debordantă sau atenția dificil de gestionat – pot deveni resurse prețioase atunci când sunt înțelese și valorificate. Vei descoperi explicații științifice accesibile, strategii practice și povești care inspiră încredere că ADHD nu este doar o tulburare, ci și o cale către creativitate și succes.

2. ADHD – Superputerea femeilor altFEL – Tracy Otsuka

Această carte se adresează în special femeilor, o categorie adesea trecută cu vederea în literatura clasică despre ADHD. Tracy Otsuka combină experiența personală cu observații din comunitatea creată în jurul podcastului ei, oferind un ghid inspirațional despre cum neurodivergența poate fi transformată într-o identitate asumată. Cartea invită femeile să-și privească unicitatea cu mândrie, să renunțe la rușine și să își construiască o viață în acord cu darurile lor.

3. De la minți împrăștiate la succes – Peg Dawson & Richard Guare
Un manual practic destinat atât adulților care trăiesc cu ADHD, cât și celor care vor să-și îmbunătățească abilitățile executive. Autorii propun instrumente concrete pentru organizarea timpului, reducerea procrastinării, gestionarea stresului și atingerea obiectivelor. Cu un stil accesibil și orientat spre soluții, cartea arată cum poți aduce ordine și echilibru în viața profesională și personală, fără să îți pierzi autenticitatea.