Meditatia si Cabala

 

Considerata de cele mai multe ori doctrina mistica a religiei evreiesti, Cabala este mai mult decat un sistem filosofic sau religios, depaseste limitele unei mistici religioase, este mai mult decat o traditie esoterica. Nu putini sunt insa aceia care continua sa vada in Cabala o invatatura mistica si esoterica. „Definirea Cabalei ca mistica se bazeaza deci pe modul cum o abordam, in masura in care ea tinde spre cunoasterea lui Dumnezeu si a operei sale, ale carei elemente intrinseci au la baza o conceptie intelectuala. Desi, in esenta ei, Cabala nu este o abordare intelectuala sau rationala a religiei, pentru unii cabalisti intelectul insusi devine o miza a misticii. Cabala isi are radacinile in legatura dintre intuitie si traditie”, considera autorii Dictionarului enciclopedic de iudaism.

Cabala extrage din transcendenta divina sensul unui adevar al vietii religioase, in care se intrepatrund elemente mistice şi esoterice. In acelasi dictionar amintit mai sus se mentioneaza ca

 

de-a lungul intregii sale istorii, misticismul evreiesc reflecta tensiunea

dintre incercarea de a cunoaste adevarul printr-un sistem esoteric de

interpretare hermeneutica a versetelor biblice si a cugetarilor talmudice – ele

insele considerate simboluri – si nevoia imperativa a unei descoperiri

mistice originale prin viziuni, vise, revelatiile puterii ceresti şi reflectia

intuitiva.

Asadar, initial nu era vorba despre aspecte mistice sau esoterice, ci despre hermeneutica. Adevarul mistic putea fi cules din texte vechi printr-o interpretare mistica, cabalistii limitand si ei posibilitatile de propagare a invataturii, impunand o anumita varsta pentru initiere, care la randul ei se adresa unui numar restrans de discipoli. O recenta aparitie editoriala isi propune sa dezvaluie mistere ale Cabalei: Aryeh Kaplan, Meditatia si Cabala, traducere din limba engleza de Ioana-Raluca Voicu, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Sepher”, 2018, 424 p.

Cartea lui Aryeh Kaplan incepe cu o afirmatie transanta: ne aflam in fata celor mai ascunse mistere ale Cabalei, care poate ar fi trebuit pastrate sub tacere, daca nu ar fi fost raspandite atat de multe informatii gresite si care trebuia sa fie inlaturate. Stiinta Cabalei este impartita in trei domenii: teoretic, meditativ si practic. Cabala teoretica se ocupa de aspectul formal al misterelor, expune doctrina Emanatiilor Divine, a celor zece Sefirot. Cabala practica s-a ocupat cu precadere de magia alba; rabinii taumaturgi au fost o prezenta frecventa in comunitatile Europei rasaritene, ei folosind Numele Divine si incantatiile pentru a vindeca. Cabala meditativa se situeaza intre cele doua curente amintite, metodele de meditatie fiind descurajate, dar fiind cunoscute mai ales din invataturile rabinului Abraham Abulafia.


Primii care au folosit metodele meditative au fost patriarhii si profetii; ei le-au folosit pentru iluminare si darul profetiei. Despre perioada talmudica timpurie se cunosc putine fapte, se stie ca se foloseau tehnici meditative pentru a accede la sfera transcendenta; din aceasta perioada dateaza lucrari clasice ale Cabalei: Sefer Yetzirah, Bahirul si Zoharul, care erau utilizate in cercuri restranse, ramanand necunoscute in afara lor. In secolul al XIII-lea, Abraham Abulafia a dezvaluit o serie de metode secrete; trei secole mai tarziu, Yitzchak Luria a aratat ca unele combinatii de litere din Zohar puteau fi folosite ca instrumente meditative; secolul al XVIII-lea marcheaza o noua renastere a iudaismului prin ascensiunea hasidismului, miscare fondata de Baal Shem Tov.

O personalitate asupra careia staruie Aryeh Kaplan este rabinul Abraham Abulafia, mentionat de multi carturari, desi din scrierile sale s-a pastrat prea putin. Chiar daca asupra omului persista acuze ca ar fi avut iluzii mesianice, „este unanim recunoscut faptul ca el era in posesia unor traditii autentice si ca a transmis-o cu fidelitate si precizie. [...] Abulafia nu este atat de fascinant din cauza vietii sale personale, cat din cauza comorii remarcabile a invataturii mistice pe care a inclus-o in scrierile sale.” Aryeh Kaplan face o binevenita prezentare a unor scoli vechi dedicate invatarii Cabalei si a metodelor sale, oferind cititorilor pagini din Poarta lui Kavanah, Portile Luminii, Sefer HaYuchasin.

Unul dintre marii teoreticieni ai Cabalei a fost Moise Cordovero, autor al catorva lucrari ce au exercitat o puternica influenta asupra contemporanilor si a generatiilor care au urmat: Pardes rimonim (Gradina rodiilor), una dintre cele mai profunde scrieri ale misticii cabalistice; Or Yakar (Lumina pretioasa), un comentariu asupra Zoharului; Tomer Devora (Palmierul Deborei), prima lucrare care face legatura intre simbolismul Cabalei si comportamentul etic cotidian al omului; in opinia sa faptele omenesti trebuie sa ia ca model actiunea emanatiilor divine (sefirot), conceptie care va influenta opera etica a cabalistilor din secolele care au urmat. Cartea Palmierul Deborei a aparut la Editura Herald, in anul 2015, in traducerea lui Lucian-Zeev Herscovici. Ramak, asa il numeau contemporanii pe Moise Cordovero, in semn de pretuire, folosind initialele sale, era cel mai important filosof al lumii Cabalei. Teoretician, dar si implicat activ in meditatia Cabalei, Ramak a facut din orasul Safed, unde intemeiase o academie cabalistica, „cel mai mare centru al Cabalei pe care lumea l-a cunoscut vreodata.”

Isaac Luria, cunoscut si sub numele de ha-Ari, care si-ar fi facut ucenicia cabalistica pe langa un polonez, in timpul sederii in Egipt unde a imbratisat si esoterismul; s-a stabilit la Safed, unde a studiat cu Cordovero. Luria a adunat in jurul lui mai multi discipoli carora le destainuia revelatiile sale, in timpul plimbarilor la mormintele sfinte din Safed. Intreaga sa invatatura s-a transmis oral, nu exista nici o carte pe care sa o fi scris el; discipolii, mai cu seama Haim Vital, a facut insemnari asupra viziunilor mistice ale lui Ari. Hasidismul a fost o miscare mistica ale carei baze au fost puse de Baal Shem Tov, o miscare care s-a raspandit dincolo de cercul carturarilor. El insusi nu a fost un erudit conform canoanelor traditionale, dar era un foarte bun cunoscator al Bibliei, al Hagadei rabinice si al Cabalei. Multe aforisme ramase de la parintele hasidismului arata ca tainele divine i-au fost dezvaluite nu datorita eruditiei sale, ci pentru ca rugaciunile sale erau patrunse de evlavie.

 

Desi rugaciunea a fost principalul mijloc pentru ascensiunea

spirituala, maestrii hasidici au discutat deseori conceptul in termeni

mai generali. Cineva poate urca pe scara spirituala, dintr-o camera in

alta, dintr-un Univers in cel superior lui. Astfel, vom trece prin cele

patru universuri, Asiyah, Yetzirah, Beriyah si, in final, in Atziluth,

universul celor Zece Sefirot. Folosirea acestor universuri pentru

ascensiunea spirituala si legarea mintii de cer joaca un rol important

in sistemul lui Baal Shem

 

, scrie Aryeh Kaplan. Toate prezentarile personalitatilor care au marcat studierea Cabalei si cultivarea meditatiei sunt amplu argumentate teoretic, cat si prin numeroase texte pe care Aryeh Kaplan le pune la dispozitia cititorilor.

 

 

 

Comentarii

Carte
Meditatia si Cabala La momentul aparitiei sale, lucrarea Meditatia si Cabala a fost prima lucrare, publicata in orice limba, care dezvaluia practicile meditative ale vechilor cabalisti, discret prezente in intreaga...
Adauga in cos Detalii produs
Autor
Aryeh Kaplan Aryeh Kaplan (1934-1983) a fost un rabin ortodox de origine americana, detinand, de asemenea, si o licenta in fizica. Ganditor original si scriitor prolific, este cunoscut pentru traducerile din...
Detalii autor
Colectie
SEPHER
Detalii colectie

Articole similare

Edda de Snorri Sturluson (fragment)
Edda de Snorri Sturluson (fragment)
Dumnezeu Atotputernicul a plamadit la inceput Cerul si Pamantul si toate lucrurile ce tin de ele, iar la sfarsit pe cei doi oameni din care se trag toate stirpele, Adam si Eva, si descendenta lor s-a...
Will Durant - Despre utilizarile filosofiei
Will Durant - Despre utilizarile filosofiei
Exista o placere in practicarea filosofiei si o desfatare chiar si in mirajele metafizicii, pe care le resimte oricare student, pana cand necesitatile brute ale existentei fizice il trag jos, de pe...
Cabala crestina
Cabala crestina
Franciscus Mercurius van Helmont (1614-1699) a dus o viata itineranta pe langa curtile europene ale vremii, urmarand si raspandind in peregrinarile sale invatatura cabalistica, neoplatoniciana,...