Cand mintea creeaza constrangeri automate asupra simtului nostru de sine, astfel incat inclinam sa ne vedem pe noi insine ca separati de altii, cum putem proceda, ca indivizi si ca societate, pentru a ne largi cercul compasiunii si pentru a dizolva aceste procese de sus in jos automate? Strategia eficienta pare sa fie aceea de a ne ajuta unii pe altii sa ne vedem mintea cu claritate.

Vederea clara a mintii nu doar catalizeaza diversele dimensiuni ale integrarii, promovand starea de bine fizica, psihica si interpersonala, dar si ajuta la dizolvarea iluziei optice a separarii noastre. Ne dezvoltam mai multa compasiune pentru noi insine si pentru cei pe care‑i iubim și, in plus, ne largim cercul compasiunii pentru a include si alte aspecte ale lumii aflate dincolo de preocuparile noastre imediate. Aceasta constientizare transpirationala ne da sentimentul ca suntem, fundamental, o parte a unei lumi mai mari. Separarile fizice si diferentele devin mai putin esentiale cand vedem ca actiunile noastre influenteaza reteaua interconectata a creaturilor vii, din care noi nu suntem decat o parte. Daca ne vedem pe noi insine ca pe o legatura fundamentala intre ce a fost inainte si ce va exista mult dupa ce aceste corpuri vor fi disparut din aceasta viata, separarile in timp si distantele devin si ele mai putin definitorii pentru sine. Aceasta este esenta transpiratiei.

Prin integrare, ne vedem pe noi insine ca identitati extinse. Cand acceptam realitatea acestei interconectari, a te preocupa și a‑ti pasa de lumea cea mare devin schimbarea fundamentala din modul nostru de viata. Cand simtim importanta faptului de a avea grija unii de altii și de planeta noastra, putem vedea ca, dincolo de crearea sensului si a fericirii, transpiratia si integrarea din care deriva aceasta ar putea fi esentiale pentru supravietuirea noastra.

Fizic si genetic, creierul nostru este posibil sa nu fi evoluat prea mult in ultimii 40 000 de ani – dar mintile noastre, da. Un copil nascut azi ar semana destul de mult cu unul nascut in urma cu zeci de mii de ani. Dar daca am putea compara structura neuronala sofisticata a unui adult din societatea moderna de azi cu aceea a unui creier adult de‑acum 40 000 de ani, am descoperi diferente enorme. Avand experiente modelate cultural radical contrastante, creierul matur din fiecare mediu ar raspunde la fluxul de energie si informatie prin conexiuni neuronale izbitor de diferite.

Mintea foloseste creierul pentru a se crea pe ea insasi. Pe masura ce tiparele fluxului de energie si informatie sunt transmise intre indivizii dintr‑o anumita cultura si de la o generatie la alta, mintea este aceea care modeleaza cresterea creierului inauntrul societatilor noastre in continua evolutie. Vestea buna a stiintei legata de aceasta perspectiva este ca noi putem folosi o atitudine intentionata in viata noastra moderna pentru a schimba realmente cursul evolutiei culturale intr‑o directie pozitiva. Prin cultivarea observarii mintii in noi insine si unii in altii, putem hrani aceasta cunoastere intima in copiii nostri si o putem transforma intr‑un mod de a fi in lume. Putem alege ca natura mintii sa progreseze in beneficiul fiecaruia dintre noi si pentru generatiile viitoare care vor calca pe acest pamant, vor respira acest aer si vor trai aceasta viata pe care o numim umana.

Extras din Mindsight: noua stiinta a transformarii personale de Daniel J. Siegel

Traducere din limba engleza: Mugur Butuza

Colectia ALETER EGO, coordonata de Gabriela Deniz