Viata barbarilor continua

Barbarii din Europa Preistorica joaca un rol puternic in imaginarul secolului al XXI‑lea. Totusi, aceasta fascinatie nu este noua si o mare parte din perspectiva pe care oamenii moderni o au asupra trecutului preistoric se bazeaza pe perceptii, caracteristici si mituri ancestrale. Cuvantul „barbar” este folosit ocazional pentru a se face referire la persoane care manifesta un comportament violent, necivilizat. Aceasta atitudine este o mostenire a descrierilor facute de greci si romani la adresa locuitorilor din zona temperata a Europei care nu aveau o cultura scrisa si reflecta pozitia de superioritate adoptata de autorii clasici in textele din stiinta umanista, superioritate intemeiata in perioada Renasterii. Barbarilor li se atribuie, de cele mai multe ori, un statut de mana a doua, fiind considerati corupti si lipsiti de cultura, Untermenschen, pana cand au primit lumina prin intermediul limbii, culturii si civilizatiei mediteraneene.

In domenii cum ar fi literatura fantastica, jocurile video si filmul, conduita salbatica a barbarilor este descrisa in modul cel mai cumplit, reiesind ca acestia nu doar ca se comportau intr‑un mod vicios, ci aveau, de asemenea, puteri supranaturale si viziuni mistice incredibile. Conan, un personaj inventat in anii 1930 de scriitorul de fictiune comerciala Robert E. Howard, reprezinta, probabil, exemplul tipic in ceea ce priveste modul cum ar putea fi descrisi barbarii astazi. Despre Conan se spune ca este originar din Cimmeria, patria fictiva al carei nume evoca eticheta pusa de Herodot triburilor barbare de la nord‑est de Marea Neagra, desi Howard isi prezinta personajul ca avand radacini „pre‑celtice”. In conceptia initiala a lui Howard, Conan vorbea multe limbi, era capabil de observatii profunde si detinea o putere imensa. Scriitorul Robert E. Howard a creat o Lume Barbara imaginara, in care Conan avea tot felul de peripetii. Din pacate, in mai multe intruchipari recente, Conan a devenit o simpla bruta, careia i potriveste stereotipul „barbar”.

 

 

Pe de o parte, este normal ca o descriere cu pretentii de acuratete a Lumii Barbare sa cuprinda violenta sa endemica care, fara doar si poate, constituia un fapt concret al vietii din Europa Preistorica. Exista, de asemenea, si o latura mistica, spirituala, a vietii barbare, asa cum o demonstreaza practicile ritualice si sacrificiile prazilor de razboi. Legaturile care se stabileau intre comunitatile din diverse regiuni demonstreaza ca nu era exclus ca un conducator sa fie capabil sa comunice in mai multe dialecte. Astfel, in multe privinte, modelul original al lui Conan nu este departe de realitate. Pe de alta parte, asocierile recente cu caracter ireversibil dintre Conan / Schwarzenegger / accentul austriac / violenta sangeroasa gratuita / personaje supranaturale i‑au facut Lumii Barbare un deserviciu.

 

Arheologia este o stiinta in care reprezentarile colective

se confrunta cu dovezile si interpretarea rationala.

 

 

In plus, fata de celelalte discipline istorice, arheologia are un mister conferit de personajele legendare disparute, ale caror biografii se sprijina pe surse elementare. Astfel, ajung sa se perpetueze numeroase teorii si povestiri in jurul lui Ötzi, Omul Gheturilor, pentru ca oamenii incearca sa‑l transforme intr‑un personaj istoric. Arminius a fost un individ real, cu un nume si un eveniment important in biografia sa; cu toate acestea o imensa mitologie s‑a conturat in jurul persoanei sale. Dupa caderea Romei, mai multi barbari pasesc pe scena istoriei din preistorie, dar subiectul respectiv depaseste obiectivul acestei carti.

O mare perioada de timp din era preistorica este vaduvita de dovezi si consemnari, iar lipsa personajelor concrete din acea vreme are drept consecinta crearea a tot felul de povesti si acest lucru se intampla, fie ca istorisirile respective sunt sau nu sunt conforme cu dovezile (sau lipsa lor). In ciuda faptului ca este un personaj fictiv, farmecul lui Conan consta in faptul ca s‑a legat de un nume, o origine si o poveste, fie ea si in afara adevarului istoric.


Fragment extras din cartea „Barbarii - Civilizatii disparute", Peter Bogucki, Traducator: Raisa Moldovan, Colectia Cultură si Civilizatie, coordonata de Luisa Neag (Senior Editor), Editura Herald, 2019.

Comentarii

Carte
Barbarii - Civilizatii disparute O CARTE RECOMANDATA DE: Ne gandim adesea la civilizatiile antice din Grecia si din Roma ca fiind leagane ale culturii vestice, locurile in care au luat nastere si de unde s-au raspandit...
Adauga in cos Detalii produs
Autor
Peter Bogucki Peter Bogucki este decan asociat al Scolii de Inginerie si Stiinte Aplicate de la Universitatea Princeton, anterior fiind director la Colegiul Forbes. Si-a obtinut licenta de la Universitatea din...
Detalii autor
Colectie
CULTURA SI CIVILIZATIE
Detalii colectie

Articole similare

Viata barbarilor continua
Viata barbarilor continua
Barbarii din Europa Preistorica joaca un rol puternic in imaginarul secolului al XXI‑lea. Totusi, aceasta fascinatie nu este noua si o mare parte din perspectiva pe care oamenii moderni o au asupra...
Cine sunt eu?
Cine sunt eu?
Cine sunt eu? Intrebarea rasuna in mine. Este o chemare din Inalturi, din ceva mai inalt decat ceea ce se misca in mine. O aud cu greu si doresc sa ascult, sa o aud nu numai cu ceea ce este mai mult...
Marele tot de Sean Carroll (fragment)
Marele tot de Sean Carroll (fragment)
O singura data in viata am fost cu adevarat aproape de moarte. Am judecat gresit. Era intuneric, pe carosabil era trafic intens. Un sofer neatent de pe autostrada 405 din Los Angeles a virat in...