Ceea ce apreciez in mod deosebit la scriitura lui Gabor Maté este stilul lejer, firesc, chiar si atunci cand abordeaza subiecte delicate legate de tulburari psihice, durere emotionala, manifestari incomode de comportament, relatia cu copiii, stilurile educationale. Pentru un autor, a transpune informatiile stiintifice intr-o maniera abordabila si digerabila pentru cititor reprezinta cea mai mare provocare. Dar Gabor Maté reuseste cu succes sa organizeze nu doar informatia, ci si experienta sa de
om, parinte si profesionist, oferind astfel sugestii, directii de analiza si solutii de ameliorare a modului de functionare si a relatiilor cu ceilalti.

Capacitatea de analiza a informatiei stiintifice si a experientelor sale din viata personala l-a determinat pe Gabor Maté sa puna la indoiala o parte dintre explicatiile stiintifice ale tulburarii de deficit de atentie (ADD, pe scurt) si sa mearga mai departe, sa caute explicatii mai profunde pentru acest tip de dereglare psihica si mod al persoanei de a-si trai viata. Astfel, a inteles ca orice tip de disfunctionalitate in comportamentul unei persoane, in modul acesteia de traire se datoreaza in primul rand caracteristicilor relatiei sale cu primele figuri de atasament, tipului de mediu emotional in care se dezvolta persoana si, abia apoi, sensibilitatilor genetice pe care aceasta le are. Gabor Maté explica felul in care aceasta perturbare, definita de un pacient al sau ca stil de viata bazat pe „potential permanent”, caracterizata prin permanenta neliniste, dificultati de concentrare, dificultati de finalizare a unor activitati si slab control al impulsurilor, apare in primul rand ca urmare a conceperii si ingrijirii unui copil in conditii de stres, a relatiilor stresante dintre cei care il ingrijesc, a mediului de viata agitat in care creste copilul. Acest stres face ca predispozitiile genetice ale copilului sa se activeze. Caci cercetarile au devenit destul de clare referitor la modul in care mediul in care existam activeaza sau dezactiveaza genele.

Aici studiile lui Gabor Maté se intrepatrund cu cele legate de psihologia si fiziologia traumei psihice. Acestea pun accentul pe rupturile psihice datorate intensitatii emotiilor copiilor mici asociate experientelor de neimplinire a nevoilor profunde pe care le au in relatiile cu parintii si cu celelalte persoane cu rol de ingrijitori. Aceste emotii genereaza blocajele in dezvoltarea proceselor psihice, ceea ce determina o dezvoltare intarziata sau limitata a mecanismelor psihice, indeosebi a celor reglatoare
de la nivel fizic si psihic.

De aici apare marele merit al autorului pentru scrierea acestui volum. El explica atat de clar si de frumos cum tulburarea de deficit de atentie nu este o boala, ci o intarziere in dezvoltare, indiferent de varsta persoanei. Aceasta abordare este optimista, stimulativa si respectuoasa fata de potentialitatile persoanei. Caci indiferent ce varsta ai, oricand poti reporni dezvoltarea psihica personala. Este adevarat, asa cum scrie Gabor Maté, nu este suficient sa vrei, este necesar sa stii cum si, mai ales, de unde sa pornesti. El prezinta in detaliu, pe intelesul tuturor, cum interpretam gresit atentia, emotiile sau vointa noastra si, in consecinta a copiilor. Ne arata, ulterior, cum putem depasi mituri precum „copiii vor doar atentie”, „copiii ne manipuleaza”, „copiii nu stiu ce vor”, „copiii sunt incapatanati” sau, cele mai periculoase, „copiii trebuie sa dea atentie parintilor” sau „sa isi urmeze parintii”.

Un fragment semnat de Diana Vasile (Presedinte si membru fondator ISTT, psiholog clinician, psihoterapeut principal autonom) extras din prefata cartii Minti imprastiate - Originile si vindecarea tulburarii de deficit de atentie - ADD - ADHD de Gabor Mate.