Santideva a fost un calugar buddhist din secolul VIII si printre cele mai renumite si respectate figuri din intreaga istorie a buddhismului Mahayana. Santideva, asemeni lui Buddha Sakyamuni, s-a nascut intr-o familie regala, fiind destinat tronului. Insa in preajma incoronarii sale, el paraseste regatul tatalui sau, retragandu-se in solitudine si dedicandu-se meditatiei. In aceasta vreme a atins inalte stari de extaz si diferite puteri miraculoase.

Am vorbit cu Ovidiu Nedu (cercetator in studiul religiilor) si Sorin Lucaci (PR Herald) despre viata si predica lui Santideva ca poet budist si terapeut spiritual, si cateva dintre conceptele budiste

Santideva este mai degraba poet, are o latura lirica,

mai degraba decat filosofica. Asta nu il discrediteaza

din punct de vedere spiritual. Mai ales ca budismul nu

considera ca doctrina sa are un caracter cognitiv, ci mai

degraba un caracter psihologic. Doctrina budista nu

vizeaza neaparat transmiterea unor adevaruri, cat mai

degraba corectarea unor iluzii la care oamenii adera

prin deconstruirea lor. In felul acesta faptul ca Santideva

face apel la poezie sau la imagini foarte concrete,

sugestive, nu este un dezavantaj, ci accentueaza

impactul psihologic al actului sau de propovaduire

a doctrinei budiste. Santideva este un autor care pune

doctrina budista in forme concrete, pertinente si

transmite ideea absurditatii majoritatii constructiilor

umane intr-un mod foarte vivace. Santideva demoleaza

aceste iluzii, constructii nu neaparat printr-un discurs

filosofic, ci pur si simplu relevandu-le absurdul intr-un

mod foarte concret. El este considerat cel mai mare poet

budist. In principal lui Santideva ii repugna conceptul de

Sine, atasamentul fata de Sinele nostru. Practic ni se

propune o viziune foarte pacifista a unui univers in care

totul curge, nimic nu se delimiteaza si prin urmare

cauzele suferintei se vadesc a fi iluzorii. O mare parte a

suferintelor noastre au la baza relatiile defectuoase cu

semenii nostri. Santideva arata ca exista un sir de cauze

si de efecte care in final au indus asupra noastra starea

de suferinta. Suntem chinuiti de propriile noastre

interpretari.

 

Ovidiu Nedu