Iudaismul este una dintre cele mai vechi și mai influente tradiții religioase din lume. De-a lungul secolelor, evoluția și dezvoltarea iudaismului au dat naștere unei vaste colecții de texte spirituale, ritualuri și înțelesuri profunde. Printre acestea, Cabala ocupă un loc special, fiind un sistem esoteric și mistic preocupat cu înțelegerea creării și funcționării Universului și a relației dintre om și divinitate. Iudaismul își are rădăcinile în antichitate, începând cu legământul dintre Dumnezeu și patriarhul biblic Abraham, potrivit textelor sacre. De-a lungul timpului, această tradiție spirituală a evoluat sub influențe diverse, inclusiv influențe culturale și politice.
Tora și interpretările rabinice
Un element esențial al tradiției iudaice este Tora, care conține învățăturile date lui Moise de către Dumnezeu, precum Decalogul sau cele Zece Porunci. Moise a primit Tora pe Muntele Sinai și i-a transmis-o lui Iosua, Iosua bătrânilor și bătrânii profeților, iar profeții Oamenilor Marii Adunări. Printre altele ei au spus trei învătături: Fiți răbdători în administrarea dreptății, ridicați mulți ucenici și faceți un gard în jurul Torei. În cursul evoluției tradiției iudaice, au apărut interpretările rabinice, care au contribuit la modelarea și înțelegerea mai profundă a învățăturilor Torei. Rabinii au jucat un rol esențial în transmisia și păstrarea învătăturilor iudaice prin studiu și predare.
Cabala la limbaj universal
În cadrul unui dialog despre cabala și învătăturile tradiției iudaice, d-na profesor Felicia Waldman, conf. univ. dr., coordonator al Centrului de Studii Ebraice a mărturisit:
Prin definiție Cabala este un mod de a trăi și rămâne valabil indiferent de epoca în care ne aflăm, indiferent de tradiția căreia îi aparținem pentru că poate fi folosită de oricine, poate fi aplicată de oricine. Nu e neapărat nevoie să fii evreu pentru a trăi după un model cabalistic. Sunt învățături care sunt valabile în orice moment și în orice cultură, sunt valori universale. În Pirkei Avot vorbim despre istorii de viață adevărate, transformate în lecții pentru generațiile următoare. Este vorba despre istorie până la urmă, dar o istorie care transcende timpul și devine valabilă pentru toate generațiile care vor urmă în continuare. Sunt istorii care ne învață despre sacrificiu, despre umor, ne învață despre modul în care poți să depășești situațiile grele în care viața te pune. Și sunt valabile pentru orice tradiție nu doar pentru tradiția iudaică.
Originile și esența Cabalei
Tradiția iudaică are o bogată moștenire de întelepciune care a fost transmisă din generație în generație timp de mii de ani. Înțelepciunea iudaică se regăsește în diversele texte spirituale, scrieri rabbinice și opere filosofice care au modelat spiritualitatea, morală și gândirea iudaică.
Cabala își are originile în secolele XII – XIII, în Europa. Termenul Cabala provine din cuvântul ebraic Kabbalah, care înseamnă "a primi" sau "a dezvălui". Acesta reflectă faptul că întelepciunea Cabalei este considerată o revelație divină, o cunoaștere pe care Dumnezeu a dezvăluit-o oamenilor. Cabala explorează natură divină, structura universului și modul în care oamenii pot atinge un nivel superior de înțelegere și conectare spirituală. Domnul profesor Teodoru Ghiondea ne-a dezvăluit importanța fundamentală a textului sacru și aspectul esoteric al Cabalei:
Cabala este aspectul esoteric al iudaismului, deci aspectul inițiatic, întreaga învătătură ebraică profundă. Tora este adevărul revelat al creației. Se face o referire continuă la textul sacru și știm că omul modern are o mare problemă cu textele sacre. El nu face deosebirea dintre un text scris și un text sacru. Un text sacru este o sinteză de răspunsuri pe toate planurile. Raportarea continuă la textul sacru este garanția perenității unui asemenea text. Omul modern are pe lângă toate prejudecătile care îl îndepărtează cu fiecare gest de Dumnezeu încă una, și anume, caută o reteță. Sunt atâția maeștri care ne-au spus că ceea ce căutăm în afară este în interiorul nostru. Nu trebuie să îmi răspundă Cabala mie ca om, ci invers, eu trebuie să răspund Cabalei pentru că ea reprezintă pentru mine aspectul etern al lui Dumnezeu, adică ceea ce Dumnezeu îmi spune mie din perspectiva lui eternă și absolută.
Când vorbim despre Cabala vorbim despre o cale spirituală pentru prezentul și viitorul omului modern, tema sa centrală fiind înțelegerea iudaismului și în special a tradiției mistice evreiești privită ca limbaj al căutării interioare. Avem astăzi nevoie de învățătura Cabalei? După secole de tradiție spirituală înțelepciunea Cabalei continuă să suscite interes și fascinație și să își facă simțită prezența prin învățăturile și practicile sale în viața cotidiană. Înainte de toate, cabala înseamnă:
- trăire autentică
- deschiderea minții prin practică și prin partea aplicativă a învățăturilor sale
- de a trăi cu bucurie și cu recunoștință în fiecare zi.
Jurnalistul Oreste Teodorescu ne-a mărturisit:
Omul are o capacitate fantastică de a crea realitatea nu doar cu fapta sa, ci și cu intenția sa, cu gândul și cu vorbirea, rostirea. Cuvântul este sacru iar Cabala până la urmă este o enciclopedie de sacralizare nu doar a cuvântului, dar și a semnificațiilor matematice care se ascund în spatele fiecărei rostiri, a fiecărui verb în sine. Verbul este o acțiune, știm asta din gramatică, dar verbele din cărțile sacre sunt acțiuni sacre. Trebuie să înțelegem cât de frumoasă este în tradiția ebraică conjugarea verbului a fi. În gândirea ebraică persoana de la care începe conjugarea verbului a fi este de la El pentru că doar El Dumnezeu este. E o mare diferență între a fi și a exista. Verbul a fi are o singură entitate care este Dumnezeu Asta este esența cuvântului Ehyeh.
Cabala pentru prezent și viitor - Ehyeh și Pirkei Avot: Ghiduri pentru dezvoltare personală
Cele două cărţi, Ehyeh de Arthur Green și Pirkei Avot de Chaim Stern constituie un dublu ghid sau manual pentru viaţa şi activitatea spirituală care caracterizează nu numai un membru practicant al tradiţiei iudaice, ci sunt valabile şi pentru un cititor care este în căutarea dezvoltării unei personalităţi puternice şi echilibrate, a unei vieţi împlinite :
- Pirkei avot conţine învăţătura iudaică, puternic ancorată în miezul ei esenţial esoteric: tradiţia cabbalei, şi transmisă din generaţie în generaţie sub formă «cuvintelor de înţelepciune»,
- Ehyeh abordează problematica pe un nivel superior, accentul pe învăţătura esoterică, iniţiatică fiind preponderent, şi prezentând lucrurile în două registre, şi anume: pregătirea teoretică, pe de o parte, pe de altă parte, prezentând modalităţile specifice de tehnică spirituală, dar într -un limbaj mult mai accesibil.
Dincolo de trăsăturile specifice vremurilor pe care le trăim şi transformărilor profunde prin care trece umanitatea, există valori şi realităţi spirituale care sunt perene, care nu pot fi afectate de caracterul evanescent al lumii noastre. Dimensiunea sacră şi, în egală măsură, practică a textelor şi învăţăturii cabbalei dau posibilitatea celui care cercetează în numele Adevărului, să afle răspunsuri adecvate, căci ce este altceva un text sacru, revelat, decât o sinteză de răspunsuri la toate întrebările posibile ?! Această caracteristică determină o anumită atitudine a omului în căutarea Adevărului şi tradiţiei: permanentă raportare la textul sacru, strădania permanentă de « a căuta Faţa lui Dumnezeu », adică de a rămâne concentrat pe Suprem; în cazul fericit în care este posibilă reechilibrarea şi ordonarea vieţii – biologice şi spirituale – întreaga ambianţă socială şi cosmică va răspunde dorinţei şi aspiraţiei căutătorului.
Abordarea textului ce aparţine tradiţiei cabbalei are trei direcţii precise:
- abordarea interpretativă, la nivel formal simbolic
- abordarea meditativă, contemplativă, care dă posibilitatea înţelegerii şi asumării învăţăturii, aceasta devenind, nu a doua natură, ci prima şi cea esenţială;
- abordarea magică, cea mai delicată şi periculoasă, în acelaşi timp, deoarece domeniul ei este cel al fenomenelor, iar individul nu le poate stăpâni decât în condiţii speciale.
Cel mai important aspect, în acest pelerinaj al cunoaşterii şi asumării Adevărului este aspiraţia, intenţia care, din faza incipientă în care orientează benefic «interiorul» nostru spiritual, trece la stabilizarea, fixarea sa în forma aspiraţiei. Ea face diferenţa între bine şi rău, nu numai în lumea noastră, trecătoare şi evanescentă, dar şi în ceea ce priveşte soarta noastră postumă; de altfel, ea asigură deschiderea porţilor spre « îndumnezeire », spre recuperarea tuturor « fragmentelor » de lumină care au rezultat în urma « spargerii vaselor » şi mântuirea individului simultan cu ambianţa cosmică.
În toate aceste eforturi spirituale nu trebuie ignorată concepţia despre istorie; simţul excepţional al istoriei, al evenimentului şi al consecinţelor, al finalităţii acestora; pentru evrei istoria nu poate fi decât sacră. În acest sens istoria universală este şi istoria poporului evreu. Astfel, ceea ce considerăm evenimente cruciale ale istoriei, din perspectiva evreilor acestea sunt repere ale « iconomiei » divine, care determină nu numai soarta comunităţii, a comunităţilor în general, dar şi viaţa individului.
![Calea hermetică [Recenzie Bogdan Mandache]](https://c.cdnmp.net/233621509/blog/crop_400x225/476.jpg?rv=1660292549)
Comentarii