Vasile Zecheru este doctor in economie, coordonatorul colectiei Arta Regala de la Editura Herald si speaker la evenimentul Masoneria – Istoria si filosofia Ordinului de la Marile Misterii ale Antichitatii pana in prezent care va avea loc la ARCUB (Str. Lipscani, nr. 84 – 90, Bucuresti, sala Arcelor), miercuri, 4 martie 2020, ora 18.30. In intampinarea acestei intalniri, invitatul nostru ne-a transmis cateva cuvinte despre 3 autori din colectia Arta Regala: Jirah Dewey Buck, Joseph Fort Newton si Albert Pike.

 Vasile Zecheru (coordonatorul colectiei Arta Regala)

Jirah Dewey Buck (1838-1916) – profesor si medic renumit, teosof si francmason militant – pare sa fi avut pentru cartile sale trei izvoare de fecunda inspiratie si anume, lucrarile lui Albert Pike, filozofia lui Herbert Spencer si, in fine, doctrina teosofica atat de in voga la vremea sa. De aceea, lucrarile lui Buck publicate in timpul vietii pot fi grupate cu usurinta folosindu-se drept criteriu de departajare domeniul de activitate in care contributiile respective pot fi incadrate.

In fine, literatura masonica semnata de Buck cuprinde articolele publicate in revistele vremii, la care se adauga cea mai importanta carte a sa, lucrarea de fata – Mystic Masonry: or, The Symbols of Freemasonry and the Greater Mysteries of Antiquity (Cincinnati, 1897) – care a fost reeditata de cateva ori si, apoi, tradusa in primele doua decenii ale secolului XX, in franceza si germana.

Simbolismul francmasoneriei contine numeroase citate din Morala si dogma, dar si argumente si comentarii menite a completa si explicita doctrina masonica. In maniera proprie, Buck schiteaza ceea ce s-ar putea numi o filosofie a francmasoneriei. Pentru toate acestea, dar si pentru o mai buna receptare a mesajului, aproape ca se recomanda de la sine o lecturare a carti lui Buck, cumva, in tandem cu cea a lui Pike si, oarecum, in complementaritatea acesteia. Urmand aceasta recomandare, cititorul va putea obtine un beneficiu maxim in ceea ce priveste cunoasterea si intelegerea fenomenului masonic, sub aspect ideatic si conceptual, asa cum se prezenta acesta in Statele Unite la finele secolului al XIX-lea.

Joseph Fort Newton (1880-1950) – pastor baptist si francmason – a fost un om cult, cu evidenta aplecare catre studiu, cercetare si lucru temeinic. Modalitatea de structurare a textului, claritatea argumentatiei si grija pentru motivarea corecta a afirmatiilor prin apelarea la autori reprezentativi in materie, vorbesc de la sine despre instrumentarul de mare finete care-i este propriu autorului, dar si despre lecturile bogate care stau la originea eruditiei sale.

Sub aspect istoric, cartea Constructorii se integreaza perfect intr-o serie mai ampla de asemenea lucrari aparute in peisajul literaturii masonice nord-americane, in ultimile trei decenii ale secolului al XIX-lea. Intre acestea, mentionam la loc de cinste cartile lui Albert G. Mackey, Albert Pike sau Jirah Dewey Buck, autori care, prin operele lor, au marcat decisiv evolutia fenomenului sub aspect editorial si doctrinal.

In rand cu acesti mari autori, ale caror lucrari au aparut acum si in limba romana, in cadrul colectiei Arta regala de la editura Herald, Joseph Fort Newton vine sa completeze un adevarat careu de asi al autorilor clasici ce confera, pana in zilele noastre, directie si cadenta in peisajul cartilor masonice. Asa cum sustine autorul, cartea a fost rezultatul unei solicitari exprese a Marii Loji a Statului Iowa spre a se realiza un instrument calificat care sa-i fie inmanat aspirantului intru cunoastere, clarificare si o mai buna documentare.

Albert Pike (1809-1891) – un urias al generatiei sale – a fost Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu al Ritului Scotian Antic si Acceptat – Jurisdictia de Sud din SUA intre anii 1859-1891 si, in aceasta calitate a reformat institutia gradelor inalte din Masonerie si ritualurile aplicabile, deopotriva. Cand s-a retras discret si definitiv la Orientul etern a lasat posteritatii o constructie masonica puternica, viabila si respectata, ce dainuie si astazi in intreaga lume. Albert Pike a fost un viu exemplu de eficacitate si abnegatie in raport cu nobila cauza a masoneriei.

Cel de-al doilea monument impozant lasat mostenire de catre Albert Pike, lucrarea sa Morala si Dogma, supranumita si Biblia Ritului, nu este o carte masonica obisnuita. Inainte de orice, trebuie sa precizam ca prezenta versiune romaneasca, tratand doar cele trei grade simbolice, nu reprezinta decat varful aisbergului. Partea substantiala, o ampla monografie (peste opt sute de pagini) ce analizeaza gradele inalte, inca asteapta sa fie tradusa in limba noastra. Autorul alcatuieste lucrarea pentru care consemnam textul introductiv, tinand cont de continutul initiatic traditional al gradelor fundamentale, rezultand astfel trei capitole distincte.

Albert Pike nu ne-a lasat posteritatii vreo lucrare privind conceptiile sale filozofice si doctrinale. Ca atare, nu este posibil sa sesizam astfel de opinii si reprezentari pentru simplul motiv ca nu avem o expunere concisa a acestota. In schimb, un aspirant care-si propune sa studiaze filosofia masonica trebuie sa parcurga paginile pline de intelepciune ale lucrarii Morala si Dogma, comentariile si pledoariile a celui care timp de trei decenii a fost autocratul luminat al masoneriei mondiale.