Imnuri catre Dumnezeu
Cuvantari, rugaciuni si poeme inaltatoare
Grigorie de Nazianz, cunoscut si sub numele de Grigore Teologul, a fost un important teolog crestin, episcop si poet din secolul al patrulea. Considerat unul dintre cei Trei Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, este recunoscut pentru contributiile sale semnificative in teologie si literatura
Opera lui Grigorie de Nazianz se caracterizeaza prin profunzimea spirituala, stilul retoric sofisticat si exprimarea vibranta a credintei crestine. Poemele si imnurile de natura religioasa, filosofica si morala, abordeaza subiecte precum credinta in Dumnezeu, rolul umanitatii in planul divin, virtutile si viciile morale, fiind adesea imbinate cu invataturi teologice ce reflecta preocuparile sale pentru intelegerea credintei si a doctrinei crestine. Sf. Grigore a folosit figuri de stil retorice, metafore si simboluri pentru a ilustra concepte teologice abstracte si pentru a inspira credinciosii sa mediteze asupra intelesurilor profunde ale credintei.


1-3 zile lucratoare

1-3 zile lucratoare

Stoc limitat







Frecvent citita impreuna cu:
Descriere
Grigorie de Nazianz (329-389) este considerat unul dintre sfintii Parinti ai Bisericii, alaturi de Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur, Sfantul Augustin etc., autoritati in domeniul teologic, a caror viata si opera exprima in totalitate doctrina ortodoxa si sfintenia crestina. A fost episcop al Constantinopolului si, datorita intelepciunii de care a dat dovada, este singurul care a primit titlul de „Teologul”, in afara de evanghelistul Ioan. Se poate spune ca exista o legatura de suflet intre poporul roman si Sf. Grigorie Teologul, o parte din capul sau aflandu-se la Manastirea Slatina din judetul Suceava, fiind prima oara adus de la Constantinopol de catre domnitorul Alexandru Lapusneanu, si readus inapoi dupa un periplu prin Rusia tarista in timpul Primului Razboi Mondial.
Cartea de fata cuprinde:
- cinci cuvantari ale sfantului cu ocazia sarbatorilor de Pasti si de Craciun
- o colectie de poeme dogmatice si imnuri de slava inchinate lui Dumnezeu.
Cele cinci cuvantari clarifica in mod ortodox probleme legate de teologie si iconomie crestina. In ce priveste teologia, sfantul vorbeste despre Dumnezeu ca Treime, oferind publicului de atunci si de acum invataturi care alunga indoielile si neintelegerile referitoare la Tatal, Fiul si Sfantul Duh si la relatia dintre acestia. In ce priveste iconomia, aceasta cuprinde toate tainele referitoare la cea de-a doua persoana a Treimii, Hristos, de la nasterea si pana la invierea Sa. Poemele dogmatice urmareau, la vremea la care au fost scrise, sa transmita invatatura crestina intr-o forma accesibila si captivanta, asemanatoare poemelor lui Homer. Imnurile care incheie aceasta carte inalta sufletele, purificandu-le de zgomotul si tulburarea lumii in care traim
*
„O, Tu, mai presus de toate, caci cum altfel mi-e ingaduit sa Te laud? Cum Te va canta cuvantul, caci nu esti de grait cu niciun cuvant. Cum Te va contempla mintea, caci nu esti cuprins de nicio minte, Singur Tu fiind de negrait, ca unul care le-ai creat pe toate cele cu grai Singur Tu fiind de necunoscut, fiindca le-ai creat pe toate cele cu cuget Toate, si cate graiesc, si cate nu graiesc, Te cuvanta. Toate, si cate cugeta, si cate nu cugeta, Te cinstesc. Caci dorurile si durerile tuturor sunt in jurul Tau.”
Caci trebuie sa se petreaca in mine schimbarea cea buna si, asa cum din cele care erau mai fericite au venit cele triste, tot asa din cele triste au venit cele care sunt mai fericite, «caci unde s-a inmultit pacatul, acolo a prisosit harul» si, daca gustarea aceea a dus la osanda, cu atat mai mult patimile lui Hristos la indreptarea din credinta! Sa sarbatorim deci nu ca la un praznic omenesc, ci ca la unul dumnezeiesc; nu lumeste, ci supralumeste; nu pe cele ale noastre, ci pe cele ale Celui al nostru, sau, mai bine zis, pe cele ale Stapanului; nu pe cele ale slabiciunii, ci pe cele ale tamaduirii; nu pe cele ale creatiei de la inceput, ci pe cele ale creatiei noi de acum.”
„Dumnezeu a fost este si va fi de-a pururi sau, mai bine zis, este de-a pururi, deoarece vorbele «a fost» si «va fi» sunt sectiuni ale timpului nostru omenesc si ale firii mereu curgatoare, pe cand vorba «este de-a pururi» afirma o numire pe care El Insusi Si-o da, cand a vorbit cu Moise pe munte. Caci, deoarece El cuprinde in sine totul, El este existenta cea fara de inceput si fara de sfarsit, este ca un ocean de fiinta nesfarsit si nemarginit, lucru care depaseste orice cugetare cu privire la timp si la natura, intrezarit de minte doar […].”
Grigorie de Nazianz
CUPRINS
SCURTA NOTA BIOGRAFICA 7
CUVANTARI LA PRAZNICE IMPARATESTI
NOTA INTRODUCTIVA 13
CUVANTARE LA ARATAREA LUI DUMNEZEU SAU LA NASTEREA
MANTUITORULUI 23
CUVANTARE LA SFINTELE LUMINI 43
CUVANTARE LA SFINTELE PASTI 65
CUVANTARE LA CINCIZECIME 99
CUVANTARE LA SFINTELE PASTI SI DESPRE ZABAVA 119
POEME DOGMATICE
NOTA INTRODUCTIVA 127
I. DESPRE TATAL 135
II. DESPRE FIUL 139
III. DESPRE DUHUL 145
IV. DESPRE LUME 151
V. DESPRE PROVIDENTA 157
VI. TOT DESPRE PROVIDENTA 161
VII. DESPRE EXISTENTELE CUGETATOARE 167
VIII. DESPRE SUFLET 173
IX. DESPRE TESTAMENTE SI DESPRE ARATAREA LUI HRISTOS 181
X. CONTRA LUI APOLINARIE, DESPRE INTRUPARE 187
XI. DESPRE INTRUPARE 191
XII. DESPRE CARTILE AUTENTICE ALE SCRIPTURII INSUFLATE
DE DUMNEZEU 193
XIII. PATRIARHII FII AI LUI IACOV 195
XIV. PLAGILE EGIPTULUI 197
XV. DECALOGUL LUI MOISE 199
XVI. DESPRE MINUNILE PROFETULUI ILIE SI CELE ALE
PROFETULUI ELISEI 201
XVII. INSCRIPTIA DE LA TEMPLUL LUI ILIE, CHEMAT
„ CASA VADUVEI” 203
XVIII. DESPRE SPITA NEAMULUI LUI IISUS 205
XIX. CEI DOISPREZECE UCENICI AI LUI HRISTOS 211
XX. MINUNILE LUI HRISTOS DUPA MATEI 213
XXI. MINUNILE LUI HRISTOS DUPA MARCU 215
XXII. MINUNILE ACELUIASI DUPA LUCA 217
XXIII. MINUNILE ACELUIASI DUPA IOAN 219
XXIV. PARABOLELE SI ENIGMELE LUI HRISTOS 221
XXV. PARABOLELE LUI HRISTOS DUPA MARCU 223
XXVI. PARABOLELE LUI HRISTOS DUPA LUCA 225
XXVII. PARABOLELE CELOR PATRU EVANGHELISTI 227
XXVIII. FURTUNA POTOLITA DE HRISTOS 233
XXIX. IMN CATRE DUMNEZEU 235
XXX. IMN CATRE DUMNEZEU 237
XXXI. ALT IMN 239
XXXII. IMN DE SEARA 241
XXXIII. RUGACIUNE DE MULTUMIRE 245
XXIV. ALTA RUGACIUNE DE MULTUMIRE 247
XXXV. RUGACIUNE INAINTE DE CITIREA SCRIPTURILOR 249
XXXVI. RUGACIUNE PENTRU BUNA CALATORIE 251
XXXVII. O ALTA RUGACIUNE DE BUNA CALATORIE 253
XXXVIII. O ALTA RUGACIUNE DE ACELASI FEL 255
Sf. Grigorie De Nazianz
