15%

Istoria Dogmei

Introducere in doctrinele crestine fundamentale

Acest volum clasic este o lucrare istorica revolutionara care a stabilit standardul pentru orice istorie a dezvoltarii doctrinare. Adolf von Harnack a analizat transformarile doctrinare si influentele culturale care au contribuit la formarea credintelor fundamentale ale crestinismului.

Opera lui Harnack este considerata o capodopera a istoriografiei liberale crestine. Pentru Harnack, aplicarea metodelor criticii istorice asupra Bibliei semnifica o revenire la crestinismul autentic, care se incurcase in dogme inutile si chiar daunatoare. Cautarea a ceea ce s-a "intamplat in realitate", pentru el, a fost o modalitate de a debarasa credinta de tot ceea ce nu facea parte din fundamentele ei.

Disponibil in stoc
Istoria Dogmei - Introducere in doctrinele crestine fundamentale
53,55 RON 63,00 RON
(-15%)
53,55 RON 63,00 RON
Costurile de livrare nu sunt incluse
Colectia
SPIRITUALITATE CRESTINA
Anul publicarii
2023
Coperta
Brosata
Format
13 x 20 cm.
Numar pagini
448
ISBN
978-630-6550-50-0
Cod Bare EAN
5948417030454

Descriere

In Istoria Dogmei, Adolf von Harnack analizeaza evolutia si influenta dogmelor crestine din perioada apostolica pana in primele secole ale crestinismului si, mai apoi, pana in Evul Mediu. El exploreaza modul in care diversele curente teologice si istorice au contribuit la formarea si modelarea dogmelor si credintelor crestine.

Avand o extraordinara capacitate de sinteza, autorul defineste conceptul de dogma, analizeaza modul in care dogma a fost initial folosita de Biserica pentru a se apara de erezii, dar si modul in care crezul filosofic s-a substituit, cu timpul, vietii religioase autentice. De asemenea, Harnack urmareste cu atentie contextul istoric, cultural si filosofic in care aceste dogme au aparut si s-au dezvoltat. El examineaza influentele filosofice precum gnosticismul, neoplatonismul si aristotelismul asupra dezvoltarii dogmelor crestine, precum si dezbaterile si conflictele teologice care au avut loc in cadrul Bisericii.

Capodopera lui Harnack, Istoria Dogmei (Lehrbuch der Dogmen-geschichte), a aparut pentru prima oara intre anii 1886 si 1890, fiind tradusa la scurta vreme in mai multe limbi. Cele 7 volume, prin care se arata cum o credinta vie s-a inchistat in niste formule ecleziastice rigide, se adresau unui public laic instruit, care avea totusi nevoie de un rezumat pe masura pentru a parcurge cu succes multitudinea de informatii si idei expuse in opera marelui teolog german.

Din aceasta nevoie a aparut volumul Istoria Dogmei – Introducere in doctrinele crestine fundamentale, care satisface toate criteriile unei lucrari fundamentale, putand face parte din acea biblioteca selecta a istoriilor marete care schimba viziuni si dezvaluie noi perspective asupra lumii.


CUPRINS


Introducere 5
ISTORIA DOGMEI. INTRODUCERE IN DOCTRINELE CRESTINE FUNDAMENTALE 25


Prolegomene 27
I. Ideea si scopul istoriei dogmei 27
II. Istoria istoriei dogmei.


Supozitii ale istoriei dogmei 33
III. Introducere 33
IV. Invatatura lui Isus Cristos 37
V. Aspecte generale ale proclamarii lui Isus Cristos in randurile primei generatii de adepti 39
VI. Modul uzual de a expune Vechiul Testament si sperantele de viitor ale evreilor cu referire la cea mai veche formulare a mesajului crestin 43
VII. Conceptiile religioase si filozofia religioasa a evreilor elenisti privind transformarea mesajului evanghelic 46
VIII. Mentalitatea religioasa a grecilor si romanilor in primele doua secole si filozofia greco‑romana contemporana a religiei 49


PARTEA I: APARITIA DOGMEI ECLEZIASTICE 53


Cartea I: Pregatirea 55
CAPITOLUL I: Privire istorica 55
CAPITOLUL II: Fundamentul comun al crestinilor si atitudinea fata de iudaism 56
CAPITOLUL III: Credinta comuna si inceputurile constiintei de sine a crestinismului ne-evreiesc din care se va forma catolicismul 57
CAPITOLUL IV: Incercarea gnosticilor de a construi o doctrina apostolica a credintei si de a produce o teologie crestina; sau secularizarea acuta a crestinismului. 68
CAPITOLUL V: Incercarea lui Marcion de a elimina Vechiul Testament ca temelie a Evangheliei, de a purifica traditia si a reforma crestinismul pe baza Evangheliei Pauline 77


CAPITOLUL VI: Supliment: crestinismul evreilor crestini 80


Cartea II: Punerea Fundatiei
CAPITOLUL I: Privire istorica 87
I. Instituirea crestinismului ca Biserica si secularizarea sa treptata 89


CAPITOLUL II: Enuntarea regulilor (normelor) apostolice pentru crestinismul ecleziastic. Biserica Catolica. 89
A. Transformarea confesiunii baptismale in Regula apostolica de credinta 90
B. Recunoasterea unei selectii de Scripturi binecunoscute ca apartinand virtual Vechiului Testament; altfel spus, ca o compilatie de scripturi apostolice. 93
C. Transformarea oficiului episcopal din Biserica in Oficiu Apostolic. Istoria transformarii ideii de Biserica. 98


CAPITOLUL III: Continuare: vechiul crestinism si noua Biserica 102


II. Instituirea crestinismului ca doctrina si secularizarea sa treptata 113


CAPITOLUL IV: Crestinismul si filozofia ecleziastica. Apologetii 113


CAPITOLUL V: Inceputurile unei expuneri si revizuiri ecleziastico‑teologice a regulii de credinta in opozitie cu gnosticismul,
pe baza Noului Testament si a filozofiei crestine a apologetilor: Irineu, Tertullian, Hippolit, Ciprian, Novatian. 122


CAPITOLUL VI: Transformarea traditiei ecleziastice intr‑o filozofie
a religiei, sau originea teologiei si a dogmaticii ecleziastice stiintifice: Clement si Origen 136


CAPITOLUL VII: Rezultatul decisiv al speculatiilor teologice din domeniul regulei de credinta, sau definirea normei doctrinare
ecleziastice prin acceptarea cristologiei logosului. 149


PARTEA II: DEZVOLTAREA DOGMEI ECLEZIASTICE 167


Cartea I: Istoria dezvoltarii dogmei ca doctrina a lui Dumnezeu‑om pe baza teologiei naturale 169
CAPITOLUL I: Privire istorica 169
Perioadele istoriei dogmei in Rasarit 175
CAPITOLUL II: Conceptele fundamentale ale mantuirii si o schita generala a doctrinei despre credinta 178
CAPITOLUL III: Sursele cunoasterii si ale autoritatii, sau scriptura, traditie si Biserica 182
A. Supozitiile doctrinei despre mantuire, sau teologia naturala 191
CAPITOLUL IV: Supozitiile si conceptiile despre Dumnezeu,
creatorul, ca distribuitor al mantuirii 191
CAPITOLUL V: Presupunerile si conceptiile omului ca destinatar al mantuirii 194
B. Doctrina rascumpararii prin persoana Omului‑Dumnezeu in dezvoltarea sa istorica 199
CAPITOLUL VI: Doctrina necesitatii si a realitatii rascumpararii
prin intruparea fiului lui Dumnezeu 199
CAPITOLUL VII: Doctrina despre homousion a Fiului lui Dumnezeu
cu Dumnezeu insusi 204
1. De la inceputurile controversei pana la Sinodul de la Niceea 204
2. Pana la moartea lui Constantin 212
3. Pana la Sinoadele de la Constantinopol (381, 383) 216
Supliment: Doctrina Sfantului Duh si a Treimii 222
CAPITOLUL VIII: Doctrina egalitatii perfecte de natura intre
Fiul intrupat al lui Dumnezeu si omenire 227
CAPITOLUL IX: Continuare: doctrina unitatii de persoana intre
natura divina si cea umana in Fiul intrupat al lui Dumnezeu 232
C. Bucuria temporala a mantuirii 249
CAPITOLUL X: Misterele si alte subiecte inrudite 249
CAPITOLUL XI: Concluzie – schita a inceputurilor istorice ale sistemului ortodox 259


Cartea II: Expansiunea si remodelarea dogmei intr‑o doctrina despre pacat, har si mijloacele harului pe temeiul Bisericii 265
CAPITOLUL I: Privire istorica 265
CAPITOLUL II: Crestinismul occidental si teologii occidentali inainte de Augustin 267
CAPITOLUL III: Pozitia universal‑istorica a lui Augustin ca reformator al pietatii crestine 272
CAPITOLUL IV: Pozitia universal‑istorica a lui Augustin ca invatator al Bisericii 277
1. Doctrina lui Augustin despre lucrurile prime si cele ultime 279
2. Controversa donatista. Lucrarea De Civitate Dei.
Doctrina despre Biserica si despre mijloacele harului. 286
3. Controversa pelagiana. Doctrina despre Har si Pacat. 293
4. Expunerea lui Augustin despre simbol. Noua doctrina a religiei 302
CAPITOLUL V: Istoria dogmei in Occident pana la inceputurile Evului Mediu (430‑604) 306
1. Disputa dintre semi‑pelagianism si augustinism 307
2. Grigore cel Mare (590‑604) 310
CAPITOLUL VI: Istoria dogmei in perioada renasterii carolingiene 313
1 A. Controversa adoptianista 315
1 B. Controversa predestinarii 316
2. Controversa cu privire la Filioque si la icoane 317
3. Dezvoltarea, in practica si in teorie, a liturghiei (dogma euharistiei) si a penitentei 318
CAPITOLUL VII: Istoria dogmei in perioada Cluny, a lui Anselm si Bernard, pana la sfarsitul secolului al XII‑lea 323
1. Renasterea pietatii 324
2. Despre istoria legii ecleziastice 327
3. Renasterea stiintei 329
4. Renasterea stiintei 335
A. Controversa cu Berengar 336
B. Doctrina lui Anselm a compensatiei si doctrinele despre ispasire ale teologilor din secolul al XII‑lea. 338
CAPITOLUL VIII: Istoria dogmei pe vremea ordinelor de calugari cersetori, pana la inceputul secolului al XVI‑lea 343
1. Despre istoria pietatii 343
2. Despre istoria legii ecleziastice. Doctrina Bisericii. 349
3. Despre istoria stiintei ecleziastice 356
4. Remodelarea dogmaticii in scolastica 363
A. Asaltul asupra Articuli Fidei traditionale 364
B. Doctrina scolastica a sacramentelor 368
Sacramentele separate. 373
C. Revizuirea augustinismului in directia doctrinei meritelor 382


Cartea III: Tripla aparitie a istoriei dogmei 391
CAPITOLUL I: Privire istorica 391
CAPITOLUL II: Aparitia dogmei in catolicismul roman 397
1. Codificarea doctrinelor medievale in opozitie cu protestantismul (Canoanele si Decretele de la Trento) 397
2. Evolutiile post‑tridentine ca o pregatire pentru Decretele
Vaticanului 403
3. Decretele Vaticanului 409
CAPITOLUL III: Aparitia dogmei in anti‑trinitarianism
si socinianism 410
1. Introducere istorica 410
2. Doctrina sociniana 415
CAPITOLUL IV: Aparitia dogmei in protestantism 419
1. Introducere 419
2. Crestinismul lui Luther 422
3. Restrictiile lui Luther privind traditia ecleziastica
dominanta si dogma 427
4. Elementele catolice retinute odata cu si in crestinismul lui Luther 431


ADOLF VON HARNACK: Fisa bibliografica 441


Adolf Von Harnack

Adolph von Harnack s-a nascut in orasul Dorpat (astazi Tartu, in Estonia) in anul 1851. In lucrari ca Istoria dogmei (1886-89) si Istoria literaturii crestine antice (1893-1904), a cautat sa demonstreze faptul ca relevanta crestinismului pentru lumea moderna nu rezida in dogma, ci in intelegerea religiei ca proces istoric.

Licentiat al universitatii din Leipzig, in 1874 a inceput sa sustina o serie de conferinte pe teme precum gnosticismul si Apocalipsele, atragand atentia asupra sa. Doi ani mai tarziu era numit profesor si incepea, impreuna cu Oscar Leopold von Gebhardt si Theodor Zahn, lucrul la o editie a scrierilor apostolice - Patrum apostolicorum opera, deschizand astfel o lunga lista de scrieri teologice si o prodigioasa cariera universitara.

Harnack a fost unul dintre cei mai prolifici si mai activi dintre teologii moderni, o intreaga generatie de profesori si pastori trecand prin seminarul sau si transmitandu-i ideile si metodele in intreaga Germanie si chiar mai departe. Ideile care il deosebesc pe Harnack de alti teoreticieni sunt rigoarea absoluta in cercetarea istoriei bisericii si a Noului Testament, neincrederea lui in speculatiile teologice, interesul pentru crestinism ca experienta practica si nu ca sistem teologic.

Harnack s-a retras din pozitia ocupata la Universitatea din Berlin in 1921 si a murit in iunie 1930.

Bibliografie selectiva:

- Marcion. Der moderne Glaubige des 2. Jahrhunderts, der erste Reformator. Die Dorpater Preisschrift (1870). Kritische Edition des handschriftlichen Exemplars mit einem Anhang. Hg. von Friedemann Steck. Berlin / New York 2003.

- Das Wesen des Christentums. Neuauflage zum funfzigsten Jahrestag des Erscheinens mit einem Geleitwort von Rudolf Bultmann. Stuttgart, 1950.           

- Die Trennung von Kirche und Staat, die Ausbildung der zukunftigen Pfarrer und die Theologischen Fakultaten (Gutachten von 1919) in: Delius (1965/66).         

Kleine Schriften zur Alten Kirche, 2. Bde., hg. von Jurgen Dummer. Leipzig, 1980.

- [Wahlvorschlage fur Emil Schurer, Albert Hauck, Julius Wellhausen, Karl Holl, Erich Klostermann und Hans Lietzmann] in: Christa Kirsten (Hg.): Die Altertumswissenschaften an der Berliner Akademie. Wahlvorschlage zur Aufnahme von Mitgliedern von F. A. Wolf bis zu G. Rodenwaldt 1799-1932. Berlin 1985.

 - Marcion. Das Evangelium vom fremden Gott. Neue Studien zu Marcion.Darmstadt 1996        

- Protokollbuch der Kirchenvater-Kommission der Preubischen Akademie der Wissenschaften 1897-1928. Diplomatische Umschrift von St. Rebenich. Einleitung und kommentierende Anm. von Chr. Markschies. Berlin/New York, 2000.      

- "Auswahlen, Verwalten, Dienen..."Dienstprotokolle aus der Amtszeit Adolf von Harnacks an der Koniglichen Bibliothek/Preubi-schen Staatsbibliothek 1905 bis 1921. Bearbeitet und kommentiert von Friedhilde Krause. Wiesbaden, 2001.  

- Reden und Aufsatze nach der zweiten Auflage herausgegeben und mit einer Einleitung versehen von Ulrich Volp. Mandelbachtal/ Cambridge 2001.  

- Wissenschaftspolitische Reden und Aufsatze Hg. von Fabian Bernhard. Hildesheim/Zurich/New York, 2001.

- Konzept fur die Rede am Sarge Ernst Troeltschsin: Friedrich-Wilhelm Graf (Hg.): Ernst Troeltsch in Nachrufen. Gutersloh, 2002.  

- Spruche und Reden Jesu: die zweite Quelle des Matthaus und Lukas (Beitrage zur Einleitung in das Neue Testament); Leipzig, Hinrichs, 1907.

 

Alte carti de Adolf Von Harnack

Carti din colectia Spiritualitate crestina

Ce spun alti cititori

Ai citit cartea?
Posteaza recenzia

Detalii

SKU
000C045
Anul aparitiei
2023
Tip coperta
Brosata
Format
13 x 20 cm.
Titlul original
Grundriss der Dogmengeschichte
Teme de interes
Traditia vie a spiritualitatii crestine
SKU editii anterioare
000R18, 00AR009
ISBN editii anterioare
978-973-111-613-6, 978-973-7970-96-1
Limba
Romana
Nr. pagini
448
ISBN
978-630-6550-50-0
Cod bara editii anterioare
5948417160182, 5948417310099
Traducator
Walter Fotescu

Articole