Istoria Dogmei

Descriere

In Istoria Dogmei, Adolf von Harnack analizeaza evolutia si influenta dogmelor crestine din perioada apostolica pana in primele secole ale crestinismului si, mai apoi, pana in Evul Mediu. El exploreaza modul in care diversele curente teologice si istorice au contribuit la formarea si modelarea dogmelor si credintelor crestine.

Avand o extraordinara capacitate de sinteza, autorul defineste conceptul de dogma, analizeaza modul in care dogma a fost initial folosita de Biserica pentru a se apara de erezii, dar si modul in care crezul filosofic s-a substituit, cu timpul, vietii religioase autentice. De asemenea, Harnack urmareste cu atentie contextul istoric, cultural si filosofic in care aceste dogme au aparut si s-au dezvoltat. El examineaza influentele filosofice precum gnosticismul, neoplatonismul si aristotelismul asupra dezvoltarii dogmelor crestine, precum si dezbaterile si conflictele teologice care au avut loc in cadrul Bisericii.

Capodopera lui Harnack, Istoria Dogmei (Lehrbuch der Dogmen-geschichte), a aparut pentru prima oara intre anii 1886 si 1890, fiind tradusa la scurta vreme in mai multe limbi. Cele 7 volume, prin care se arata cum o credinta vie s-a inchistat in niste formule ecleziastice rigide, se adresau unui public laic instruit, care avea totusi nevoie de un rezumat pe masura pentru a parcurge cu succes multitudinea de informatii si idei expuse in opera marelui teolog german.

Din aceasta nevoie a aparut volumul Istoria Dogmei – Introducere in doctrinele crestine fundamentale, care satisface toate criteriile unei lucrari fundamentale, putand face parte din acea biblioteca selecta a istoriilor marete care schimba viziuni si dezvaluie noi perspective asupra lumii.

CUPRINS

Introducere 5
ISTORIA DOGMEI. INTRODUCERE IN DOCTRINELE CRESTINE FUNDAMENTALE 25

Prolegomene 27
I. Ideea si scopul istoriei dogmei 27
II. Istoria istoriei dogmei.

Supozitii ale istoriei dogmei 33
III. Introducere 33
IV. Invatatura lui Isus Cristos 37
V. Aspecte generale ale proclamarii lui Isus Cristos in randurile primei generatii de adepti 39
VI. Modul uzual de a expune Vechiul Testament si sperantele de viitor ale evreilor cu referire la cea mai veche formulare a mesajului crestin 43
VII. Conceptiile religioase si filozofia religioasa a evreilor elenisti privind transformarea mesajului evanghelic 46
VIII. Mentalitatea religioasa a grecilor si romanilor in primele doua secole si filozofia greco‑romana contemporana a religiei 49

PARTEA I: APARITIA DOGMEI ECLEZIASTICE 53

Cartea I: Pregatirea 55
CAPITOLUL I: Privire istorica 55
CAPITOLUL II: Fundamentul comun al crestinilor si atitudinea fata de iudaism 56
CAPITOLUL III: Credinta comuna si inceputurile constiintei de sine a crestinismului ne-evreiesc din care se va forma catolicismul 57
CAPITOLUL IV: Incercarea gnosticilor de a construi o doctrina apostolica a credintei si de a produce o teologie crestina; sau secularizarea acuta a crestinismului. 68
CAPITOLUL V: Incercarea lui Marcion de a elimina Vechiul Testament ca temelie a Evangheliei, de a purifica traditia si a reforma crestinismul pe baza Evangheliei Pauline 77

CAPITOLUL VI: Supliment: crestinismul evreilor crestini 80

Cartea II: Punerea Fundatiei
CAPITOLUL I: Privire istorica 87
I. Instituirea crestinismului ca Biserica si secularizarea sa treptata 89

CAPITOLUL II: Enuntarea regulilor (normelor) apostolice pentru crestinismul ecleziastic. Biserica Catolica. 89
A. Transformarea confesiunii baptismale in Regula apostolica de credinta 90
B. Recunoasterea unei selectii de Scripturi binecunoscute ca apartinand virtual Vechiului Testament; altfel spus, ca o compilatie de scripturi apostolice. 93
C. Transformarea oficiului episcopal din Biserica in Oficiu Apostolic. Istoria transformarii ideii de Biserica. 98

CAPITOLUL III: Continuare: vechiul crestinism si noua Biserica 102

II. Instituirea crestinismului ca doctrina si secularizarea sa treptata 113

CAPITOLUL IV: Crestinismul si filozofia ecleziastica. Apologetii 113

CAPITOLUL V: Inceputurile unei expuneri si revizuiri ecleziastico‑teologice a regulii de credinta in opozitie cu gnosticismul,
pe baza Noului Testament si a filozofiei crestine a apologetilor: Irineu, Tertullian, Hippolit, Ciprian, Novatian. 122

CAPITOLUL VI: Transformarea traditiei ecleziastice intr‑o filozofie
a religiei, sau originea teologiei si a dogmaticii ecleziastice stiintifice: Clement si Origen 136

CAPITOLUL VII: Rezultatul decisiv al speculatiilor teologice din domeniul regulei de credinta, sau definirea normei doctrinare
ecleziastice prin acceptarea cristologiei logosului. 149

PARTEA II: DEZVOLTAREA DOGMEI ECLEZIASTICE 167

Cartea I: Istoria dezvoltarii dogmei ca doctrina a lui Dumnezeu‑om pe baza teologiei naturale 169
CAPITOLUL I: Privire istorica 169
Perioadele istoriei dogmei in Rasarit 175
CAPITOLUL II: Conceptele fundamentale ale mantuirii si o schita generala a doctrinei despre credinta 178
CAPITOLUL III: Sursele cunoasterii si ale autoritatii, sau scriptura, traditie si Biserica 182
A. Supozitiile doctrinei despre mantuire, sau teologia naturala 191
CAPITOLUL IV: Supozitiile si conceptiile despre Dumnezeu,
creatorul, ca distribuitor al mantuirii 191
CAPITOLUL V: Presupunerile si conceptiile omului ca destinatar al mantuirii 194
B. Doctrina rascumpararii prin persoana Omului‑Dumnezeu in dezvoltarea sa istorica 199
CAPITOLUL VI: Doctrina necesitatii si a realitatii rascumpararii
prin intruparea fiului lui Dumnezeu 199
CAPITOLUL VII: Doctrina despre homousion a Fiului lui Dumnezeu
cu Dumnezeu insusi 204
1. De la inceputurile controversei pana la Sinodul de la Niceea 204
2. Pana la moartea lui Constantin 212
3. Pana la Sinoadele de la Constantinopol (381, 383) 216
Supliment: Doctrina Sfantului Duh si a Treimii 222
CAPITOLUL VIII: Doctrina egalitatii perfecte de natura intre
Fiul intrupat al lui Dumnezeu si omenire 227
CAPITOLUL IX: Continuare: doctrina unitatii de persoana intre
natura divina si cea umana in Fiul intrupat al lui Dumnezeu 232
C. Bucuria temporala a mantuirii 249
CAPITOLUL X: Misterele si alte subiecte inrudite 249
CAPITOLUL XI: Concluzie – schita a inceputurilor istorice ale sistemului ortodox 259

Cartea II: Expansiunea si remodelarea dogmei intr‑o doctrina despre pacat, har si mijloacele harului pe temeiul Bisericii 265
CAPITOLUL I: Privire istorica 265
CAPITOLUL II: Crestinismul occidental si teologii occidentali inainte de Augustin 267
CAPITOLUL III: Pozitia universal‑istorica a lui Augustin ca reformator al pietatii crestine 272
CAPITOLUL IV: Pozitia universal‑istorica a lui Augustin ca invatator al Bisericii 277
1. Doctrina lui Augustin despre lucrurile prime si cele ultime 279
2. Controversa donatista. Lucrarea De Civitate Dei.
Doctrina despre Biserica si despre mijloacele harului. 286
3. Controversa pelagiana. Doctrina despre Har si Pacat. 293
4. Expunerea lui Augustin despre simbol. Noua doctrina a religiei 302
CAPITOLUL V: Istoria dogmei in Occident pana la inceputurile Evului Mediu (430‑604) 306
1. Disputa dintre semi‑pelagianism si augustinism 307
2. Grigore cel Mare (590‑604) 310
CAPITOLUL VI: Istoria dogmei in perioada renasterii carolingiene 313
1 A. Controversa adoptianista 315
1 B. Controversa predestinarii 316
2. Controversa cu privire la Filioque si la icoane 317
3. Dezvoltarea, in practica si in teorie, a liturghiei (dogma euharistiei) si a penitentei 318
CAPITOLUL VII: Istoria dogmei in perioada Cluny, a lui Anselm si Bernard, pana la sfarsitul secolului al XII‑lea 323
1. Renasterea pietatii 324
2. Despre istoria legii ecleziastice 327
3. Renasterea stiintei 329
4. Renasterea stiintei 335
A. Controversa cu Berengar 336
B. Doctrina lui Anselm a compensatiei si doctrinele despre ispasire ale teologilor din secolul al XII‑lea. 338
CAPITOLUL VIII: Istoria dogmei pe vremea ordinelor de calugari cersetori, pana la inceputul secolului al XVI‑lea 343
1. Despre istoria pietatii 343
2. Despre istoria legii ecleziastice. Doctrina Bisericii. 349
3. Despre istoria stiintei ecleziastice 356
4. Remodelarea dogmaticii in scolastica 363
A. Asaltul asupra Articuli Fidei traditionale 364
B. Doctrina scolastica a sacramentelor 368
Sacramentele separate. 373
C. Revizuirea augustinismului in directia doctrinei meritelor 382

Cartea III: Tripla aparitie a istoriei dogmei 391
CAPITOLUL I: Privire istorica 391
CAPITOLUL II: Aparitia dogmei in catolicismul roman 397
1. Codificarea doctrinelor medievale in opozitie cu protestantismul (Canoanele si Decretele de la Trento) 397
2. Evolutiile post‑tridentine ca o pregatire pentru Decretele
Vaticanului 403
3. Decretele Vaticanului 409
CAPITOLUL III: Aparitia dogmei in anti‑trinitarianism
si socinianism 410
1. Introducere istorica 410
2. Doctrina sociniana 415
CAPITOLUL IV: Aparitia dogmei in protestantism 419
1. Introducere 419
2. Crestinismul lui Luther 422
3. Restrictiile lui Luther privind traditia ecleziastica
dominanta si dogma 427
4. Elementele catolice retinute odata cu si in crestinismul lui Luther 431

ADOLF VON HARNACK: Fisa bibliografica 441