Norul Necunoasterii

Descriere

Norul necunoașterii este una dintre cele mai faimoase lucrări ale misticii creștine apusene, apărută în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, în Anglia.

Ghid al rugăciunii contemplative, tradus în mai multe limbi, lucrarea abordează calea apofatică de apropiere de Dumnezeu (via negativa în termenii teologiei catolice), aflat – în viziunea autorului – dincolo de un „nor al necunoașterii”, acolo unde mintea discursivă și abilitățile cognitive uzuale își pierd semnificația în favoarea unei cunoașteri integratoare, realizată din centrul esențial al ființei. Această experiență nu se obține aici prin asceză, prin izolarea de lume sau prin efort intelectual, ci, așa cum spune un psiholog modern, printr-o „sinteză dintre iubire și voință”.

Deși a circulat în rândul contemplativilor vremii, textul a fost publicat abia în 1871.

Autorul ei este necunoscut, se presupune că aparține mediului monastic englez al vremii, posibil din ordinul cartuzian. Sursa sa de inspirație precede cu aproximativ 900 de ani apariția „Norului”, lucrarea noastră fiind asociată curentului
creștin neoplatonician, coborând de la pseudo-Dionisie Areopagitul.

*

„Așadar, să nu faci altceva decât să vrei să te ostenești în această lucrare până când vei simți că dorești să o faci. Pentru că, atunci când vei purcede la aceasta, nu vei afla decât un întuneric, ca și cum ar fi un nor de necunoaștere, ceva ce nu știi ce este, în afară de faptul că simți în voința ta o intenție goală ce tinde spre Dumnezeu. Acest întuneric și acest nor sunt, orice ai face, între tine și Dumnezeul tău, împiedicându‑te să‑L vezi limpede prin lumina înțelegerii în cugetul tău ori să‑L simți prin dulceața iubirii în inima ta.

Așa că pregătește‑te să rămâi în acest întuneric pe cât de mult vei putea, neîncetat strigând după Cel pe care‑L iubești. Iar, dacă este să‑L simți ori să‑L vezi, atât pe cât ne este cu putință în această viață, trebuie ca aceasta să se petreacă întotdeauna în acest întuneric. Și, dacă te vei strădui asiduu după cum îți și cer, mă‑ncred în mila Lui până aici.” (Extras din Capitolul III)

„Prin urmare, silește-te fără șovăire cu acest nimic și cu acest nicăieri și lasă-ți afară toate simțurile tale trupești împreună cu lucrările lor, căci adevărat îți spun, lucrarea contemplației nu poate fi înțeleasă de ele.” (Extras din Capitolul LXX)

„Și, precum acest cuvânt simplu «foc» împunge mai tare și străpunge mai iute urechile ascultătorilor, tot așa face și un simplu cuvânt de o singură silabă când nu este doar rostit sau gândit, ci și înțeles în mod tainic în adâncimea duhului, care este totuna cu înălțimea, căci în cele duhovnicești toate sunt una, înălțimea și adâncimea, lungimea și lărgimea. […] de aceea este scris că rugăciunea scurtă străpunge cerul.” (Extras din Capitolul XXXVII)

Cuprins – scurt extras

Cuvânt-înainte .......... 15
Introducere .......... 33
Aici începe Rugăciunea prologului .......... 57
Aici începe Prologul .......... 59
Aici începe Cuprinsul Capitolelor .......... 63
CAPITOLUL I - Despre cele patru trepte ale vieții creștinești și despre calea pentru care a fost chemat destinatarul acestei cărți .......... 77
CAPITOLUL II - Încurajare la ascultare și la lucrarea contemplației, tema acestei cărți .......... 79
CAPITOLUL III - Despre felul în care această lucrare urmează să fie înfăptuită și despre valoarea ei în comparație cu toate celelalte lucrări .......... 82
CAPITOLUL IV - Despre simplitatea acestei lucrări și despre faptul că nu poate fi atinsă prin curiozitate intelectuală și nici prin imaginație .......... 84
CAPITOLUL V - Despre faptul că, în timpul acestei lucrări, toate creaturile care au fost, sunt ori vor fi vreodată, împreună cu toate făptuirile lor, trebuie ascunse sub norul uitării .......... 91
CAPITOLUL VI - O scurtă relatare sub forma de întrebări a lucrării contemplației .......... 93
CAPITOLUL VII - Despre felul în care cel aflat în această lucrare trebuie să se păzească de toate gândurile, mai ales de acelea care izvorăsc din propria sa curiozitate, cultură ori istețime nativă .......... 95
CAPITOLUL VIII - O potrivită cercetare sub forma de întrebări a anumitor îndoieli ce s‑ar putea ivi în timpul acestei lucrări; despre nimicirea curiozității omenești, a pompei cărturărești și a istețimii native și despre distingerea stărilor și părților
vieților active și contemplative .......... 99
CAPITOLUL IX - Despre faptul că, pentru cel care se îndeletnicește cu această lucrare, amintirea celei mai înalte ființe create de Dumnezeu păgubește mai mult decât folosește .......... 104
Capitolul X - Despre felul în care poți să cunoști dacă un gând nu este păcătos; și, dacă este păcătos, când anume reprezintă un păcat de moarte, și când este unul venial .......... 107
CAPITOLUL XI - Despre faptul că trebuie să judeci fiecare gând sau impuls prin sine însuși și că trebuie întotdeauna să eviți nepăsarea față de păcatele veniale .......... 111
CAPITOLUL XII - Prin puterea acestei lucrări nu doar că păcatul este nimicit, ci sunt dobândite și virtuțile .......... 112
CAPITOLUL XIII - Ce este ascultarea în sine și când este perfectă și când imperfectă .......... 115