15%
Origen
Sf. Grigorie De Nazianz
Sf. Vasile Cel Mare

Filocalia lui Origen

Categorii: CLASIC , Crestinism , Crestinism - CLASIC , Ultimele aparitii , titluri Herald

Cartea de fata reprezinta un indreptar pentru patristica timpurie legat de citirea si intelegerea corecta a Sfintei Scripturi in perspectiva alegorica, atunci cand mintea cititorului crestin nu poate sa priceapa formularile si relatarile literale ale unor fragmente din Scriptura, fragmente care pot sa trezeasca la un moment dat ambiguitati serioase.

Disponibil in stoc
Filocalia lui Origen
Cartea de fata reprezinta un indreptar pentru patristica timpurie legat de citir...
41,22 RON 48,50 RON
(-15%)
41,22 RON 48,50 RON
Costurile de livrare nu sunt incluse

Descriere

Acesta culegere de texte ale lui Origen ramane o scriere esentiala in interpretarea textelor biblice. Ea reuneste cele mai importante texte dintr-o opera impresionanta de 2.000 de tratate in mai multe ramuri ale teologiei. Origen sistematizeaza toate cunostintele valabile ale secolului II si III dHr in incercarea de a pastra adevarul crestinismului timpuriu de asaltul tot mai furios al ereziilor in special al gnosticismului. El creeaza o argumentare solida cu o autoritatea indiscutabila de inalta altitudine teologica dar si cu o logica data de ideile sale filozofice luptand impotriva savantilor pagani opusi crestinismului.

Totodata, cartea de fata reprezinta un indreptar pentru patristica timpurie legat de citirea si intelegerea corecta a Sfintei Scripturi in perspectiva alegorica. Unele fragmente din Scriptura pot sa trezeasca ambiguitati serioase, asa ca aceasta carte ajuta la explicarea formularilor si relatarilor literale ale Scripturii.

Origen din Alexandria (c. 184 – c. 253), cunoscut si sub numele de Origen Adamantius, a fost un savant crestin timpuriu,– filozof si teolog, istoric si erudite, cautator de manuscrise, professor si educator, polemist redutabil si pasionat, dar in acelasi timp cosmopolit intr-o lume cosmopolita. Origen, care a fost in tinerete impiedicat de propria mama sa devina martir ca si tatal sau (in anul 203), isi va canaliza toate eforturile intelectuale cu o ravna muceniceasca spre apararea credintei crestine pentru care el a fost oricand pregatit sa isi sacrifice viata. El este unul dintre principalii deschizatori de drumuri pentru multe dintre lucrarile patristice de mai tarziu. Altminteri, Filocalia nu a fost niciodata compusa de Origen in forma sa prezenta. Meritul pastrarii si restaurarii acestor texte lumii apartine Sfintiilor Vasile cel Mare († 379) si Grigorie de Nazianz († 390) cu cele mai frumoase pagini extrase din varsta opera origenista.


„Scriptura intretese faptele inchipuite cu cele istorice, uneori vorbind despre lucruri cu totul si cu totul imposibile, alteori descriind fapte ce ar fi fost posibile, dar care nu s-au intamplat niciodata cu adevarat. Uneori au fost introduse doar cateva cuvinte, neadevarate literal; alteori este vorba de pasaje mai lungi. Si tot astfel trebuie sa intelegem si daruirea Legii, caci asa vom putea adesea descoperi folosul sau imediat, pe potriva nevoilor timpurilor in care a fost Ea data.”


„Cei ce doresc sa inteleaga corect Sfintele Scripturi trebuie neaparat sa fie familiari cu principiile logice adaptate folosirii lor; fara acestea, ei nu pot concepe intelesul exact al gandurilor exprimate, dupa cum s-ar cuveni.”


„Sa aveti aceeasi incredere in Sfintele Scripturi; credeti cu tarie ca sufletele voastre vor avea de castigat din simpla citire, chiar daca intelegerea voastra nu pare a primi roadele citirii acestor pasaje. Firea noastra launtrica este insa fermecata; elementele mai bune sunt hranite iar cele mai rele sunt slabite si distruse.”

„Caci noi avem o comoara in vase de lut pentru ca mareata putere a lui Dumnezeu sa poata straluci, iar nu sa se creada ca ea vine de la noi, oamenii. Caci daca obisnuitele metode de demonstratie comune oamenilor, pe care le gasim in rafturile bibliotecilor noastre, ar fi avut intaietate in fata omului, atunci pe buna dreptate credinta noastra ar fi fost banuita ca ar sta in intelepciunea omului, iar nu in puterea lui Dumnezeu; dar asa cum stau lucrurile, daca un om isi va inalta privirea, se va vadi ca propovaduirea si Cuvantul au inraurit multimea nu prin vorbe pline de intelepciune, ci prin aratarea Duhului si a Puterii.”


„Sfantul este ca un herbolog spiritual, care cerceteaza fiecare semn si fiecare litera obisnuita din Scriptura, descopera valoarea a ceea ce este scris si cum poate fi aceasta folosita, si in acelasi timp descopera ca nimic in Scriptura nu este intamplator sau nefolositor.”

Origen

CUPRINS

Introducere 11

CAPITOLUL I 19
Despre inspiratia Sfintei Scripturi: cum trebuie ea citita si inteleasa; de ce este neclara; care este pricina neclaritatii ei, si de ce in unele cazuri este de nepatruns sau lipsita de sens atunci cand este interpretata literal. Din tratatul „Despre principii” si din alte lucrari ale lui Origen.

CAPITOLUL II 53
Despre faptul ca Sfanta Scriptura este inchisa si pecetluita. Din Comentariul la Psalmul 1

CAPITOLUL III 57
De ce cartile inspirate sunt in numar de 22. Din acelasi Comentariu la Psalmul 1

CAPITOLUL IV 59
Despre greselile gramaticale si despre stilul simplu al Scripturii. Din cartea IV a Comentariului la Evanghelia lui Ioan, trei sau patru pagini de la inceput.

CAPITOLUL V 61
Ce inseamna „vorba multa” si „multele carti”? Sfanta Scriptura in intregul ei este o singura carte. Din introducerea la Cartea V a Comentariului la Evanghelia lui Ioan.

CAPITOLUL VI 69
Sfanta Scriptura in intregul ei este un instrument al lui Dumnezeu, desavarsit si potrivit pentru menirea sa. Din cartea II a Comentariului
la Evanghelia dupa Matei: „Fericiti facatorii de pace

CAPITOLUL VII 71
Despre caracterul special al persoanelor din Sfanta Scriptura. Din adnotarea intocmita la „Cantarea Cantarilor”, pe care Origen a scris-o in tineretea sa.

CAPITOLUL VIII 73
Noi nu ar trebui sa incercam sa corectam propozitiile gresite din Scriptura, nici pe acelea ce par nelamurite daca sunt luate in sens literal, intrucat acestea reprezinta o sursa pretioasa de cugetari pentru cei care inteleg. Din Comentariul la profetul Osea.

CAPITOLUL IX 77
De ce Sfanta Scriptura foloseste adesea acelasi termen cu intelesuri diferite, chiar in acelasi loc. Din „Epistola catre Romani”, IX, despre cuvintele: „Ce vom zice deci? Au doara Legea este pacat?”

CAPITOLUL X 83
Despre lucruri din Sfanta Scriptura ce par a fi o piatra de poticnire si o piatra de sminteala. Din a XXXIX-a Omilie la profetul Ieremia: „Domnul nu a putut indura din pricina rautatii faptele voastre.”

CAPITOLUL XI 85
Sa cautam hrana data noua de toate Scripturile inspirate, si sa nu ne indepartam de la pasajele pe care ereticii, in mod gresit, le socotesc grele, nici sa le tratam cu usurinta; s-ar cuveni mai degraba sa ne angajam in cercetarea lor fara confuzia care insoteste necredinta. Din cartea XX a Comentariului la profetul Iezechiel: „Iar despre voi, oile Mele, asa zice Domnul Dumnezeu: «Iata voi face judecata intre oaie si oaie, intre berbec si tap. Oare nu va ajunge ca pasteti in pasune buna, iar ce ramane calcati cu picioarele voastre si ca beti apa curata, iar pe cea care ramane o tulburati cu picioarele voastre. Asa ca oile Mele sunt nevoite sa se hraneasca cu ceea ce este calcat de picioarele voastre si sa bea ceea ce este tulburat de picioarele voastre?»”

CAPITOLUL XII 89
Despre faptul ca cel care citeste Sfanta Scriptura nu trebuie sa se descurajeze daca nu poate sa inteleaga ghicitorile incalcite si pildele pe care aceasta le cuprinde. Din a XX-a Omilie la cartea lui Iosua, fiul lui Nun.

CAPITOLUL XIII 93
In ce imprejurari si pentru cine lectiile de filosofie pot fi profitabile, in deslusirea Sfintei Scripturi, cu dovezi din Scriptura. Scrisoarea catre Grigorie.

CAPITOLUL XIV 97
Cei ce doresc sa inteleaga corect Sfintele Scripturi trebuie neaparat sa fie familiari cu principiile logice adaptate folosirii lor; fara acestea, ei nu pot concepe intelesul exact al gandurilor exprimate, dupa cum s ar cuveni. Din Cartea III a Comentariului la cartea Facerii.

CAPITOLUL XV 101
O replica data filosofilor greci care dispretuiesc saracia de stil a Sfintelor Scripturi si spun ca alesele adevaruri ale crestinismului au fost exprimate mai bine de catre greci. Mai mult, ei spun ca trupul Domnului a fost plapand; cu argumentul diferitelor chipuri ale Cuvantului. Din tratatul „Impotriva lui Celsus”, care a scris impotriva crestinilor, Cartile VI si VII.

CAPITOLUL XVI 119
Cu privire la cei ce defaimeaza crestinismul pe temeiul ereziilor din Biserica. Cartea III, „Impotriva lui Celsus”.

CAPITOLUL XVII 123
Un raspuns la afirmatiile unor filosofi cum ca nu exista nicio deosebire intre a-l numi pe Cel Ce este Dumnezeu peste toti cu numele de Zeus, obisnuit printre greci, sau cu numele folosit de indieni, de exemplu, sau chiar cu cel folosit de egipteni. Cartile I si V, „Impotriva lui Celsus”.

CAPITOLUL XVIII 131
Un raspuns la adresa acelor filosofi greci care se lauda ca stiu totul si acuza credinta simpla a crestinilor; si se plang ca acestia prefera in viata nebunia in locul intelepciunii; mai mult, ca niciun om intelept sau educat nu a devenit ucenic al lui Iisus; in schimb, spun ei, barcagii si vamesii din clasele de jos, aduna nebuni si smintiti, sclavi, femei slabe si copii, pentru a-i face sa se inchine Evangheliei. Cartile I si III, „Impotriva lui Celsus”.

CAPITOLUL XIX 157
Si iarasi, la inceputul aceleiasi carti, Origen spune: „Credinta noastra in Domnul nostru nu are nimic de a face cu credinta superstitioasa si lipsita de ratiune a Neamurilor, fiind nu numai vrednica de lauda, dar si desavarsit acord cu ideile morale originare ale oamenilor”. In raspuns la aceia care se intreaba: „Cum de putem noi crede ca Iisus este Dumnezeu, vazand ca el a avut un trup muritor?”

CAPITOLUL XX 161
Un raspuns dat celor ce spun ca lumea intreaga, inclusiv omul, a fost creata nu pentru om, ci pentru creaturile fara ratiune; caci acestea traiesc cu mai putina zbatere decat oamenii; mai mult, ca ele sunt mai intelepte decat noi, si sunt in acelasi timp dragi lui Dumnezeu si constiente de Dumnezeu, cunoscand cele viitoare; vom vorbi de ase-menea si impotriva teoriei transmigratiei sufletelor, si ne vom spune parerea in legatura cu prezicerile si sarlataniile legate de acestea. Din Cartea IV, „Impotriva lui Celsus”.

CAPITOLUL XXI 189
Despre „ceea ce sta in puterea noastra”, cu o explicatie si o interpretare a acelor pasaje din Scriptura care par a-l desfiinta, dupa cum urmeaza.

CAPITOLUL XXII 219
Care este impartirea pe pamant a creaturilor rationale, respectiv a sufletelor omenesti, aratata invaluit in zidirea turnului, si in amestecarea limbilor? Capitol in care ne vom ocupa si de stapanitorii, multi la numar, pusi asupra celor impartiti, potrivit starii lor. Din Cartea V, „Impotriva lui Celsus”.

CAPITOLUL XXIII 231
Despre destin si despre cum, desi Dumnezeu stie dinainte purtarea fiecaruia, raspunderea omului ramane aceeasi. Mai apoi, despre faptul ca astrele nu pot provoca faptele oamenilor, ci doar le indica; oamenii nu pot ajunge la cunoasterea deplina a acestor lucruri, dar semnele ne sunt date de catre puterile dumnezeiesti; care este cauza semnelor. Astrologia pare sa aiba elemente de adevar. Din Cartea III a Comentariilor la cartea Facerii. „Sa fie semne ca sa deosebeasca anotimpurile, zilele si anii.”

CAPITOLUL XXIV 258
[Unde se arata ca] materia nu este necreata, si nici nu este cauza raului. Din „Praeparatio Evangelica” (Cartea VII) a lui Eusebiu Palestinianul (de Cezareea).

CAPITOLUL XXV 270
Despre faptul ca „alegerea” ivita din prestiinta nu inlatura ceea ce sta in puterea noastra. Din Cartea I a Comentariului la „Epistola catre Romani”, la cuvintele „randuit pentru vestirea Evangheliei lui Dumnezeu”.

CAPITOLUL XXVI 277
Despre lucrurile „bune” si „rele”; acestea depind in parte de propriile noastre eforturi si, in parte, nu depind; si aceasta, dupa invatatura lui Hristos, nu dupa cum crede Aristotel. Din Comentariul la Psalmul 4, la expresia „Multi zic: «Cine ne va arata noua cele bune?»”

CAPITOLUL XXVII 289
Intelesul impietririi inimii Faraonului

Ce spun alti cititori

Ai citit cartea?
Posteaza recenzia