Originea Noului Testament

Pentru Harnack cercetarea originii Noului Testament se transforma intr-o istorie a lucrurilor ce s-au intamplat si a celor ce nu au ajuns sa se intample niciodata - in care - in mod paradoxal - rolul scenariilor esuate este la fel de important pentru intelegerea particularitatilor Noului Testament ca...

Produsul nu mai este disponibil in magazinul nostru.
Colectia
FIAT LUX
Anul publicarii
2007
Coperta
Brosata
Format
13 x 20 cm.
Numar pagini
224
ISBN
978-973-7970-95-0
Cod Bare EAN
5948417200062

Descriere

Pentru Harnack cercetarea originii Noului Testament se transforma intr-o istorie a lucrurilor ce s-au intamplat si a celor ce nu au ajuns sa se intample niciodata, in care, in mod paradoxal, rolul scenariilor esuate este la fel de important pentru intelegerea particularitatilor Noului Testament ca si faptele in sine.

Lucrarea este intesata de intrebari: de ce sunt patru Evanghelii si nu doar una; de ce s-a pastrat si Vechiul Testament alaturi de cel Nou; de ce Noul Testament contine, in afara de Evanghelii, si scrieri apostolice etc. - iar intrebarile sunt in sine un castig la fel de mare ca si raspunsurile pe care le ofera. Lectura cartii ramane rodnica chiar si pentru un neinitiat, desi pe alocuri eruditia autorului este coplesitoare.

Chiar daca se vrea o geometrie a ideilor prin precizia ei, istoria lui Harnack ramane totusi un exercitiu de gandire viu, care lucreaza cu materiale vii.

CUPRINS

In loc de cuvant inainte 5

Introducere 7

CAPITOLUL I

Nevoile si fortele motrice care au dus la formarea Noului testament 9

1. Cum a ajuns Biserica la un al doilea Canon de scrieri autorizate, in afara de Vechiul Testament? 11

2. De ce Noul Testament contine si alte carti in afara de Evanghelii si de ce apare ca o compilatie din doua parti ("Evangelium" si "Apostolus")? 45

3. De ce contine Noul Testament patru Evanghelii si nu doar una? 68

4. De ce s a pastrat doar o singura Apocalipsa in Noul Testament? De ce nu mai multe - sau nici una? 81

5. A fost Noul Testament creat in urma unui efort constient? Si cum au ajuns Bisericile la un Nou Testament comun? 91

CAPITOLUL II

Consecintele crearii Noului Testament 109

1. Noul Testament si Simbolul de Credinta 110

2. Noul Testament a intarit Revelatia istorica 115

3. Noul Testament a ocrotit statutul de carte a Bisericii a Vechiului Testament 118

4. Noul Testament a pastrat cea mai valoroasa parte a literaturii crestine primare 122

5. Noul Testament a deschis calea pentru activitatea teologica si pentru scrierile crestine obisnuite. 128

6. Noul Testament a pus in umbra adevarata origine si semnificatie istorica a scrierilor pe care le continea; dar pe de alta parte, a dus la crearea unor conditii favorabile pentru tratamentul critic adecvat si interpretarea corecta a acestora. 130

7. Noul Testament a franat fabricarea de evenimente imaginare in ceea ce priveste istoria vietii si invierii lui Hristos; insa a dat nastere sau cel putin a incurajat creatia intelectuala in domeniul Teologiei si al Mitologiei teologice. 134

8. Noul Testament a jucat un rol in delimitarea unei perioade deosebite a Revelatiei crestine 136

9. Noul Testament a incurajat si a finalizat identificarea Cuvantului Domnului cu Invataturile Apostolilor si a inaltat invataturile lui Pavel pe un loc de mare cinste 139

10. Biserica si-a constituit din Noul Testament o noua arma prin care sa se delimiteze de orice erezie ca necrestina. 142

11. Noul Testament s-a constituit intr-o piedica in calea impulsului natural de a da continutului religiei o expresie simpla, clara si logica; pe de alta parte, a salvat doctrina crestina de la a deveni o simpla filozofie a religiei 145

ANEXE

Anexa 1 - Prologurile marcionite ale Epistolelor lui Pavel 153

Anexa 2 - Precursori rivali ai Noului Testament 157

Anexa 3 - Inceputurile conceptiei despre Instrumentum Novissimum; speranta unei Evangelium Aeternum 171

Anexa 4 - Folosirea Noului Testament in bisericile din Cartagina si Roma 182

Anexa 5 - Denumirea de "Instrumentum" pentru Biblie 194

Anexa 6 - Un rezumat al cercetarilor asupra originii Noului Testament 203


Adolf Von Harnack

Adolph von Harnack s-a nascut in orasul Dorpat (astazi Tartu, in Estonia) in anul 1851. In lucrari ca Istoria dogmei (1886-89) si Istoria literaturii crestine antice (1893-1904), a cautat sa demonstreze faptul ca relevanta crestinismului pentru lumea moderna nu rezida in dogma, ci in intelegerea religiei ca proces istoric.

Licentiat al universitatii din Leipzig, in 1874 a inceput sa sustina o serie de conferinte pe teme precum gnosticismul si Apocalipsele, atragand atentia asupra sa. Doi ani mai tarziu era numit profesor si incepea, impreuna cu Oscar Leopold von Gebhardt si Theodor Zahn, lucrul la o editie a scrierilor apostolice - Patrum apostolicorum opera, deschizand astfel o lunga lista de scrieri teologice si o prodigioasa cariera universitara.

Harnack a fost unul dintre cei mai prolifici si mai activi dintre teologii moderni, o intreaga generatie de profesori si pastori trecand prin seminarul sau si transmitandu-i ideile si metodele in intreaga Germanie si chiar mai departe. Ideile care il deosebesc pe Harnack de alti teoreticieni sunt rigoarea absoluta in cercetarea istoriei bisericii si a Noului Testament, neincrederea lui in speculatiile teologice, interesul pentru crestinism ca experienta practica si nu ca sistem teologic.

Harnack s-a retras din pozitia ocupata la Universitatea din Berlin in 1921 si a murit in iunie 1930.

Bibliografie selectiva:

- Marcion. Der moderne Glaubige des 2. Jahrhunderts, der erste Reformator. Die Dorpater Preisschrift (1870). Kritische Edition des handschriftlichen Exemplars mit einem Anhang. Hg. von Friedemann Steck. Berlin / New York 2003.

- Das Wesen des Christentums. Neuauflage zum funfzigsten Jahrestag des Erscheinens mit einem Geleitwort von Rudolf Bultmann. Stuttgart, 1950.           

- Die Trennung von Kirche und Staat, die Ausbildung der zukunftigen Pfarrer und die Theologischen Fakultaten (Gutachten von 1919) in: Delius (1965/66).         

Kleine Schriften zur Alten Kirche, 2. Bde., hg. von Jurgen Dummer. Leipzig, 1980.

- [Wahlvorschlage fur Emil Schurer, Albert Hauck, Julius Wellhausen, Karl Holl, Erich Klostermann und Hans Lietzmann] in: Christa Kirsten (Hg.): Die Altertumswissenschaften an der Berliner Akademie. Wahlvorschlage zur Aufnahme von Mitgliedern von F. A. Wolf bis zu G. Rodenwaldt 1799-1932. Berlin 1985.

 - Marcion. Das Evangelium vom fremden Gott. Neue Studien zu Marcion.Darmstadt 1996        

- Protokollbuch der Kirchenvater-Kommission der Preubischen Akademie der Wissenschaften 1897-1928. Diplomatische Umschrift von St. Rebenich. Einleitung und kommentierende Anm. von Chr. Markschies. Berlin/New York, 2000.      

- "Auswahlen, Verwalten, Dienen..."Dienstprotokolle aus der Amtszeit Adolf von Harnacks an der Koniglichen Bibliothek/Preubi-schen Staatsbibliothek 1905 bis 1921. Bearbeitet und kommentiert von Friedhilde Krause. Wiesbaden, 2001.  

- Reden und Aufsatze nach der zweiten Auflage herausgegeben und mit einer Einleitung versehen von Ulrich Volp. Mandelbachtal/ Cambridge 2001.  

- Wissenschaftspolitische Reden und Aufsatze Hg. von Fabian Bernhard. Hildesheim/Zurich/New York, 2001.

- Konzept fur die Rede am Sarge Ernst Troeltschsin: Friedrich-Wilhelm Graf (Hg.): Ernst Troeltsch in Nachrufen. Gutersloh, 2002.  

- Spruche und Reden Jesu: die zweite Quelle des Matthaus und Lukas (Beitrage zur Einleitung in das Neue Testament); Leipzig, Hinrichs, 1907.

 

Alte carti de Adolf Von Harnack

Ce spun alti cititori

Ai citit cartea?
Posteaza recenzia

Detalii

SKU
000X006
Anul aparitiei
2007
Tip coperta
Brosata
Format
13 x 20 cm.
Teme de interes
Crestinism, Crestinism - MODERN, MODERN
Limba
Romana
Nr. pagini
224
ISBN
978-973-7970-95-0
Traducator
Gabriela Badea

Articole