Ars Alchimica

Philippus Aureolus Theophrastus Bombast de Hohenheim s‑a nascut in 1493, intr-un sat in apropiere de Zurich. La varsta de saisprezece ani a fost trimis sa studieze la Universitatea din Basel. A fost instruit apoi de celebrul Johannes Trithemius de Spanheim, abatele manastirii Sfantul Iacob din Wurzburg (1461‑1516), unul dintre cei mai renumiti maestri in magie, alchimie si astrologie si, sub indrumarea acestui profesor, au fost cultivate indeosebi inclinatiile sale pentru stiintele si practicile oculte. Isi continua munca de cercetare in laboratorul bogatasului Sigismund Fugger, la Schwatz, in Tyrol.

Mai tarziu, Paracelsus a calatorit foarte mult. A vizitat Germania, Italia, Franta, Tarile de Jos, Danemarca, Suedia si Rusia; se spune ca a ajuns si in India. Intr‑una din aceste expeditii, a fost luat prizonier de catre tatari si dus la Han, al carui fiu l‑a insotit dupa aceea la Constantinopol. In perioada captivitatii, Paracelsus fost initiat in invataturile secrete ale Orientului: conceptiile sale referitoare la cele sapte principii ale omului, la proprietatile corpului astral sau la spiritele naturii erau total necunoscute pe vremea aceea in Occident.

Ajuns in Italia, Paracelsus s‑a inrolat in calitate de chirurg militar si a participat la multe expeditii, intalnind cu aceasta ocazie o cazuistica medicala foarte bogata. Intors in Germania, devine repede celebru datorita tratamentelor reusite pe care le‑a aplicat. In 1527 a fost numit de catre Consiliul Orasenesc al orasului Basel profesor de medicina si chirurgie. Prelegerile sale nu constituiau, ca acelea ale colegilor lui, doar repetarea ideilor lui Galen, Hipocrate si Avicenna, ci invitau la observatie si experiment, redefinind practic rolul medicinei si al medicului.

In perioada 1529-1530 se stabileste la Nurenberg. In 1535 este invitat la Salzburg de catre printul palatin, ducele Ernst de Bavaria, care era un mare iubitor de stiinte oculte. Aici, Paracelsus a cules roadele indelungatelor sale eforturi si faima lui a inceput sa fie cunoscuta in tot mai multe locuri. La 24 septembrie 1541 moare, dupa o scurta suferinta, la varsta de patruzeci si opt de ani, intr‑o camaruta a hanului "Calul Alb", iar trupul i‑a fost ingropat in cimitirul Sfantul Sebastian.

Opera

Paracelsus nu a scris prea mult. In mod obisnuit, el dicta ceea ce dorea sa‑i invete pe discipolii sai si astfel cea mai mare parte a lucrarilor lui a ajuns in posesia acestora; numai cateva au fost publicate in timpul vietii sale. Cartile tiparite, in numar de sapte, au alcatuit De Grandibus et Compositionibus Receptorum et Naturalium, Basel, 1526, si Chirurgia Magna, aparuta la Ulm in 1536. Celelalte scrieri au devenit cunoscute publicului numai dupa moartea sa. J. Huser a adunat si examinat critic toate scrierile autografe ale lui Paracelsus si manuscrisele originale ale discipolilor sai si le‑a publicat la Colonia, intr‑o editie generala, intre anii 1589 si 1590. Dintre cele 106 lucrari cuprinse in aceasta editie, mentionam:

I. Lucrari de medicina

Liber Paramirum (Cartea Paramirum)

Liber de Generatione Hominis (Carte despre facerea omului).

Liber Paragranum.

De viribus membrorum (Despre puterile organice).

De primis tribus essentiis (Despre primele trei elemente).

De Morbis ex Tartaro oriundis (Despre bolile aduse de tatari).

De Sanitate et Aegritudine (Sanatate si boala).

De renovatione (Refacerea).

De Vita longa (Viata lunga)

II. Lucrari de alchimie

De Tinctura Physica (Tinctura curativa).

Thesaurus Alchemistrarum (Comorile alchimiei).

De Cementis (Lianti).

Das Manuale de Lapide Philosophorum (Manual de piatra filozofala).

Ratio extrahendi ex omnibus metallis Mercurium, Sulphur, et Cromum (Cum se extrag mercurul, sulful si cromul din toate metalele).

III. Lucrari cu tematica diversa

Liber Principiorum (Cartile inceputurilor - MS. lui Montanus).

De Thermis (Izvoare de ape minerale - MS. lui Aporinus).

De gradibus et compositionibus (Clasificari si compozitii - MS. lui Montanus).

Scholia in libros de gradibus (Comentarii asupra clasificarilor - MS. lui Montanus).

IV. Lucrari despre stiinte ale naturii si filozofie

Philosophia de generatione hominis (Despre aparitia omului).

De meteoris (Meteoriti).

De generatio metallorum (Aparitia metalelor).

V. Lucrari de magie

De divinibus operibus et secretis naturae (Operele divine si secretele Naturii).

De sagis aerumque operibus (Vrajitorii, vracii, si mestesugul lor).

De Daemonicis et Obsessis (Demoni si obsesii).

De somniis (Vise).

De Homunculis et Monstris (Homunculi si monstri).

De Philosophia occulta (Filozofia oculta - MS. Montanus).

Philosophia Paracelsi (Filozofia lui Paracelsus).

Fasciculus Prognosticatiorum Astrologicarum (Predictii astrologice).