15%

Arta Alchimiei

Compozitia Compozitiilor - Despre Piatra Filosofala - Despre Arta Alchimiei

Albert Cel Mare (Autor), Toma D`Aquino (Autor)

In tratatul alchimic Compozitia Compozitiilor - Albert cel Mare pleaca de la teoria atribuita lui Hermes - conform careia ar exista mai multe forme substantiale latente in fiecare metal. De unde si posibilitatea de a rezulta forma aurifera si de a transforma astfel in aur toate metalele sau aproape toate. Aceasta teorie - ne spune Albert cel Mare - se bazeaza pe paradigma lui Anaxagora - pentru care totul se afla in tot - deci fiecare metal este continut in orice metal. In lucrarea sa De Mineralibus - el afirma ca „transformarea metalelor si transformarea unui lucru particular intr-un altul (mutatione unius in aliud) nu apartin fizicii - ci artei numite alchimie``. Un semn al acestei arte este acela ca „dintre toate stiintele alchimia este cea care imita cel mai adanc Natura``.

Stoc limitat
Arta Alchimiei - Compozitia Compozitiilor - Despre Piatra Filosofala - Despre Arta Alchimiei
22,10 RON 26,00 RON
(-15%)
22,10 RON 26,00 RON
Costurile de livrare nu sunt incluse
Colectia
QUINTA ESSENTIA
Anul publicarii
2016
Coperta
Brosata
Format
13 x 20 cm.
Numar pagini
176
ISBN
978-973-111-618-1
Cod Bare EAN
5948417190318

Descriere

In tratatul alchimic Compozitia Compozitiilor, Albert cel Mare pleaca de la teoria atribuita lui Hermes, conform careia ar exista mai multe forme substantiale latente in fiecare metal. De unde si posibilitatea de a rezulta forma aurifera si de a transforma astfel in aur (aproape) toate metalele. Aceasta teorie, spune Albert cel Mare, se bazeaza pe paradigma lui Anaxagora, pentru care totul se afla in tot, deci fiecare metal este continut in orice metal. In lucrarea sa De Mineralibus, el afirma ca „transformarea metalelor si transformarea unui lucru particular intr-un altul (mutatione unius in aliud) nu apartin fizicii, ci artei numite alchimie”. Un semn al acestei arte este acela ca „dintre toate stiintele, alchimia este cea care imita cel mai adanc Natura”.

Toma d´Aquino, ale carui doua tratate alchimice (Despre Piatra filosofala si Despre Arta alchimiei) sunt publicate in volumul de fata, afirma ca nu putem transmuta materia, ca nu ii putem schimba natura intima. Ea este netransmutabila intrucat este unica, reprezinta o unicitate. Putem preschimba doar aspectele exterioare ale metalelor, speciile. El spune ca adevaratul aur, cel filosofic, se obtine per calorem solis (lumina astrala), in loco determinate (athanor).

Scrierile nepretuite despre alchimie (ale lui Toma d´Aquino) ne ofera dovada unei practici a acestei filosofii speciale si secrete pe care, cel putin, a vazut-o practicata de Albert cel Mare, pe care-l citeaza in lucrare a fi maestrul sau in aceasta stiinta. Acest mic tratat nu contine decat opt pagini si este tot ceea ce am citit mai bun in acest domeniu.
Langlet du Fresnoy, Istoria filosofiei hermetice


Albert Cel Mare

Albert cel Mare (1195-1280) s-a numarat printre profesorii lui Toma d’Aquino si a fost unul dintre cei mai importanti filosofi crestini ai Evului Mediu. Urmeaza cursurile Universitatii din Padova, iar in 1223 se alatura ordinului dominican. In 1245 primeste titlul de doctor al Universitatii din Paris, iar in 1254 ajunge in fruntea ordinului dominican. Ca profesor, Albert cel Mare promoveaza la Paris o reactivare ortodoxa, fidela invataturii crestine, a doctrinei lui Aristotel. A fost beatificat de Biserica Catolica in 1622, iar in 1931 a fost canonizat, fiind sarbatorit la data de 15 noiembrie.


Opera lui Albert cel Mare a fost editata in 38 de volume, iar textele sale sunt foarte diverse, acoperind domenii precum logica, teologia, botanica, astronomia, chimia, psihologia. Principalele sale texte teologice sunt Comentariile la Sentinţele lui Petrus Lombardus, precum şi o Suma teologica in doua volume.

 

Toma D`Aquino

Sfantul Toma d'Aquino (1225, Aquino, Regatul Siciliei - 7 martie 1274, Manastirea Fossanova, Statul Papal, azi comuna Priverno, Italia) a fost un calugar dominican, teolog, filosof, doctor al Bisericii. S-a nascut in castelul Roccasecca, aproape de Napoli, fiind al saptelea fiu al contelui Landulf din marea casa feudala Aquino. La varsta de 5 ani, Toma a fost trimis de tatal sau la manastirea benedictina de la Monte Cassino. Dupa noua ani de studii elementare, si-a intrerupt educația atunci cand manastirea a fost ocupata de trupe in cursul unui conflict dintre papa si imparatul romano-german. A fost trimis la Universitatea din Napoli; acolo a studiat cele sapte arte liberale: gramatica, logica, retorica, aritmetica, geometria, muzica si astronomia. 

In 1244 Toma devine calugar dominican, spre marea suparare a familiei, care astepta cu nerabdare ca el sa ajunga monah si abate benedictin. Tatal lui Toma murise, insa restul familiei si-a manifestat atat de limpede supararea, incat dominicanii au decis sa-l trimita la Paris, pentru mai multa siguranța. Pe drumul intr-acolo, este rapit de fratii sai mai mari si inchis mai mult de un an in castelul de la Roccasecca. Cata vreme a fost inchis, Toma a scris doua mici tratate de logica formala: un manual de greseli care pot aparea in exemplele de rationamente standard si un fragment asupra propozitiilor modale. La catva timp dupa ce a fost eliberat din celula sa, Toma a plecat la scoala dominicana de la Köln, unde a studiat din 1248 pana in 1252, sub indrumarea lui Albertus Magnus. Sub influenta acestuia, Toma a invatat sa aprecieze geniul enciclopedic al lui Aristotel, ale carui lucrari complete erau de putin timp disponibile in traducere latina.

In 1252 avea 27 de ani, era preot de doi ani, insa prea tanar, dupa standardele vremii, pentru a incepe studii avansate. Albertus l-a convins pe Magistrul General al dominicanilor de exceptionala inzestrare a lui Toma, care a fost trimis la Paris pentru a obtine bacalaureatul canonic si a incepe sa tina cursuri teologice apte de a-l califica pentru titlul de licentiat canonic.

In 1256 a capatat titlul de Magistru si preia catedra de teologie, iar in 1259 pleaca pentru sase ani in Italia. Cea mai importanta realizare a primei parti din acest sejur italian a fost terminarea unei lucrari incepute la Paris: Summa contra Gentiles. Toma a fost luat in slujba lui Papa Urban al IV-lea ca scriitor de rugaciuni si imnuri. In 1265, dupa moartea papei Urban, d’Aquino a fost trimis la Roma pentru a deschide o scoala dominicana. In 1268, a fost trimis inapoi la catedra pe care o detinuse la Paris.

In timp ce tinea liturghia la 6 decembrie 1273 a avut o experienta misterioasa, pe care unii au interpretat-o drept viziune, iar altii, ca pe o prabusire mintala, care a pus capat intregii sale activitati de savant. Nu a mai scris t niciodata nimic, iar cand secretarul sau l-a indemnat sa-si continue lucrul la Summa, a raspuns: „Nu pot, pentru ca tot ceea ce am scris mi se pare ca sunt paie“. In 1274, a fost convocat sa participe la o intrunire solicitata de papa Grigore al X-lea privind reconcilierea bisericilor greaca si latina; desi cu sanatatea subreda, a pornit in calatorie, insa o rana capatata la cap l-a fortat sa se opreasca la castelul nepoatei sale, aproape de Fossanova. Dupa cateva saptamani, a fost transportat la o manastire cisterciana din vecinatate, unde a murit la 7 martie 1274. Procesul canonizarii lui Toma a fost inceput de Papa Ioan al XXII-lea in 1316, iar Toma d'Aquino a fost sanctificat la data de 21 iulie 1323.

 

Ce spun alti cititori

Ai citit cartea?
Posteaza recenzia

Detalii

SKU
000U31
Anul aparitiei
2016
Tip coperta
Brosata
Format
13 x 20 cm.
Titlul original
De Lapide Philosophico - Thesaurus Alchemiae - Compositum de Compositis - Traite de Saint Thomas d Aquin, de l Ordre des Freres precheurs. La pierre philosophale et premierement des corps supercelestes, suivi du Traite sur L art de l Alchimie. Traduit du
Teme de interes
Cabala, alchimia si puterea cuvantului, titluri Herald
Limba
Romana
Nr. pagini
176
ISBN
978-973-111-618-1
Traducator
Gabriel Doru Avram

Articole